La 18 kilometri nord de Timisoara, acolo unde se afla cea mai mare fortificatie de Epoca Bronzului din Europa, a inceput cea de-a opta campanie arheologica. Echipa condusa de arheologul Alexandru Szentmiklosi a facut, inca din prima saptamana, o descoperire de senzatie: o constructie eneolitica. Daca fortificatia de la Cornesti are 35.00 de ani (fiind datata in 1500 a.Chr.), edificiul rectangular inconjurat de un sant de protectie apartine culturii Tisza-Polgar, care a existat in anul 3800 a.Chr. „Este o descoperire extrem de importanta, caci demonstreaza continuitatea locuirii pe vaile paraielor de la poalele piemontului banatean”, afirma Szentmiklosi.

Asezarea de la Cornesti, comuna Ortisoara – judetul Timis, este cea mai mare fortificatie de Epoca Bronzului din Europa, datata in urma cu 35.00 de ani. Ea se intinde pe o suprafata de 1.800 de hectare si are patru inele. Imensa cetate de pamant a Jadaniului este un monument unic in preistoria lumii, sustin arheologii.

„Uluitoarea fortificatie de la Cornesti este contemporana cu celebrele cetati de la Micene, Tirint si Troia, fiind construita la mijlocul mileniului II a.Chr. Ca sa intelegi fortificatia de la Cornesti, intai trebuie sa te plimbi pe valurile de pamant aplatizate de timp si de agricultura intensiva si, cu ochii mintii, sa refaci zidurile de lut batut care strajuiau santurile de aparare, unele adanci pana la 4,7 m. Imaginea recompusa a vechii cetati este uimitoare, insa nici pe departe atat de impresionanta cum trebuie sa fi fost pentru oamenii care au vazut-o aievea, pe vremea cand in alte parti aveau loc tumultoasele evenimente cantate de Homer”, explica Szentmiklosi.

Amintita pe hartile de sec. XVIII, fortificatia de la Cornesti a starnit pentru prima data interesul in 1877, cand Jozsef Pech propunea o investigare mai amanuntita a sitului, considerat in acele vremuri ca fiind fortificatie avara. Cercetarile arheologice din 1939, intrerupte de izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, au ancorat datarea fortificatiei in preistorie, specialistii datand-o cu probabilitate la sfarsitul epocii bronzului. Acum, la cercetarea de la Cornesti participa arheologi si studenti din Marea Britanie, Germania si Romania.

Campania 2014 a inceput in primavara, cu o scanare magnetometrica a incintei I a fortificatiei, iar sapaturile efective au reinceput in aceste zile. Constructia rectangulara, de 6/4 m este cu peste 2.000 de ani mai veche decat fortificatia, datare confirmata si de fragmentele ceramice gasite in santul de protectie. Cercetarea este una interdisciplinara, incluzand analize de teren si a analize de seminte si polen pentru a stabili ce fel de plante cresteau in urma cu mii de ani aici. Cetatea de la Cornesti are patru incinte fortificate, dispuse concentric. Primele doua ziduri (dinspre interior spre exterior) au fost refacute in jurul anilor 1400-1300 a.Chr. Tehnica de constructie sugereaza prezenta unor indivizi specializati, adevarati ingineri ai preistoriei, care au avut cunostinte solide privind structurile de rezistenta si metodele de consolidare a acestora, scrie Tion.ro.

„Valurile de pamant”, unele impresionante si in ziua de astazi, au avut deasupra palisade, inaltimea de aprox. 4 m si adancimea santurilor de aparare de 2,7 m pana la 4,7 m fiind descurajatoare pentru orice potential agresor. Insa aceasta fortificatie a fost, de departe, ceva mai mult decat o constructie militara cu scopuri defensive impotriva unei primejdii de anvergura. Este foarte probabil ca aceasta cetate sa fi fost expresia puterii militare si economice a unor comunitati bazate pe o noua elita sociala, cea a razboinicilor care controlau teritoriul dintre Timis si Mures, ambele rauri cai de acces secundare dinspre stravechea „autostrada” a Europei, Dunarea, catre Transilvania, bogata in sare, aur si cupru.