PSD castiga, la votul politic pe tara, cu aproape zece procente mai mult decat PNL. Iar in Bucuresti, victoria sa este zdrobitoare. Dreapta a suferit, fara doar si poate, o infrangere. Iar infrangerea trebuie asumata. Nu numai in Bucuresti, ci si la nivel national. Ce inseamna, in definitiv, nota de plata? Pentru prima data Bucurestiul este rosu. In totalitate. PSD a castigat nu numai Primaria Generala, ci si primariile de sector. Este foarte aproape de a obtine majoritatile necesare atat in Consiliul General, cat si in consiliile pe sector. Daca, la captul acestui an, PSD va obtine si o majoritate parlamentara si un guvern, atunci, pentru intaia data, bucurestenilor li se deschidperspective cu adevarat promitatoare. Dar asta, numai in conditiile in care nu va mai exista galceava politica cu care ne-am obisnut si care a intepenit, in proiect, multe dintre doleantele locuitorilor Capitalei. Scorul politic este extrem de important atat in Bucuresti, cat si in intreaga tara, pentru ca el ne arata in mana cui se va afla puterea reala. Puterea de decizie. In curand, vom sti cum se imparte, din aceasta perspectiva, Romania. Pana una-alta, PSD este, indiscutabil, pe cai mari. Ceea ce inseamna ca principalul competitor al acestui partid, PNL, a fost infrant.

Pe mine unul nu ma surprind deloc aceste rezultate. Dimpotriva, le-am progozat cu mult timp inainte. Era clar ca, atata timp cat stanga functioneaza ca un front comun, iar dreapta este divizata, in conditiile sistemului de vot intr-un singur tur, dorit mult timp si de liberali, dreapta va fi incapabila sa obtina un scor bun in ceea ce priveste desemnarea primarilor si a consilierilor. Peste aceasta realitate s-au suprapus importante greseli de management politic. Desi aflat practic in opozitie, PNL si-a asumat Guevrnul Ciolos, cu toate greselile acestuia si, in consecinta, s-a comportat ca si cand ar fi la putere. In planul psihologiei colective, aceasta rasturnare a realitatii a contat. Si va conta in continuare. Alegerile pe Bucuresti, s-a spus nu o data – si s-a spus pe buna dreptate –, reprezinta un puternic semnal pentru alegerile parlamentare, iar scorul politic de la locale determina, in favoarea dreptei sau stangii, compozitia viitorului Parlament. PSD a reusit performanta de a ramane, de facto, la putere, dominand atat administratia locala, prin numarul cel mai mare de consilieri si de primari, cat si administratia centrala, prin esaloanele 2 si 3 ale Executivului. Daca PNL a gresit din punct de vedere strategic, atunci cei care au elaborat respectiva strategie trebuie sa plateasca factura. Si, evident, asta nu este suficient. Nu este suficienta asumarea esecului. Dar este o conditie prealabila. Nu este suficienta decapitarea la varf a PNL. Dar aceasta reprezinta o conditie a unei necesare schimbari.

Marea hiba din PNL, dincolo de unele optiuni politice cu totul si cu totul nefericite, este, asa cum am semnalat de mai multe ori, incremenirea in spagat. PNL a inceput un proces de fuziune care, insa, nu a mai continuat, nu s-a finalizat si, in consecinta, functioneaza, de sus pana jos, ca un partid bicefal. Si nu doar despre conducatori este vorba aici. Ci despre spiritul care caracterizeaza viata de partid. Practic, in cele mai multe locuri, fostii penelisti si fostii pedelisti s-au comportat ca apa si uleiul. Au ramas separati. Si actioneaza ca atare. De aceea simpla recunoastere cinstita si curajoasa a esecului, decapitarea conducerii vinovate si chiar declansarea si accelerarea cu orice risc a procesului de fuziune reprezinta doar premise si in niciun caz masuri suficiente. Dar fie si numai aceste operatii, obligatoriu de efectuat, presupun curaj si multa vointa politica. Si asumarea unor riscuri. Pentru ca, facand instantaneu fuziunea pana la capat, se vor pierde functii. Si cand se pierd functii, se pierd si oameni. Unii vor pleca la Traian Basescu, iar altii la Tariceanu. Va avea PNL taria sa isi reaseze motoarele, sa le reporneasca si sa decoleze?