News Flash:

Cum a ajuns Timisoara sa se bata cu sanse reale pentru titlul de Capitala Culturala Europeana. Care au fost atuu-urile

31 Ianuarie 2016
360 Vizualizari | 1 Comentarii
timisoara iluminat
Pe 11 decembrie 2015, echipa Asociatiei Timisoara Capitala Culturala Europeana 2021 a ajuns la Ministerul Culturii, pentru a prezenta dosarul orasului de pe Bega. La fel au facut si alte 13 orase, respectiv: Alba Iulia, Arad, Baia Mare, Bacau, Brasov, Braila, Bucuresti, Cluj Napoca, Craiova, Iasi, Sfantu Gheorghe, Suceava si Targu Mures. Dintre acestea, doar patru au trecut in etapa urmatoare: Baia Mare, Cluj, Bucuresti si Timisoara.

Fiecare dosar a fost evaluat de juriu, acesta fiind format de 10 membri stabiliti de institutiile Uniunii Europene si doi, stabiliti de Ministerul Culturii. Pe baza observatiilor lor s-a intocmit un raport care explica modul in care au fost percepute candidaturile oraselor participante, punctele tari ale proiectelor, dar si propunerile care ar trebui imbunatatite.

Mai jos prezentam pe scurt observatiile facute de juriu referitoare la candidaturile celor patru orase care au ajuns in finala nationala, scrie tion.ro.

Baia Mare

Conceptul orasului Baia Mare a pornit de la ideea de a deschide urbea catre toate formele de cultura. Pentru implementarea programelor s-a propus un buget de 40 de milioane de euro, iar primarul de la Baia Mare le-a declarat juratilor ca doreste sa implementeze proiectele propuse indiferent daca orasul va castiga sau nu titlul. Membrii juriului au apreciat acest aspect, considerand ca angajamentul edilului este „notabil”.

Un alt aspect pe placul juratilor a fost initiativa orasului de a se dezvolta creativ pornind de la mostenirea artistica din trecut. Totusi, acestia au semnalat faptul ca este nevoie de planuri concrete in acest sens. Per total, dosarul propus de Baia Mare a fost considerat de jurati ca fiind unul interesant, insa viziunea artistica a fost sub nivelul asteptat. De asemenea, acestia nu au inteles de ce s-a facut propunerea ca Baia Mare sa se transforme in… „capitala regionala a jurnalismului” sau legatura pe care aceasta dorinta ar avea-o cu titlul de Capitala Culturala Europeana 2021.

Cluj-Napoca

Clujul este considerat principalul adversar al orasului de pe Bega in lupta pentru titlul de Capitala Culturala Europeana in 2021. Pentru implementarea proiectelor s-a propus un buget de 35 de milioane de euro. Candidatura orasului poarta numele de „East of West” (la Est de Vest), idee care a rezonat foarte bine cu membrii juriului. Acestia au notat faptul ca acest concept se potriveste climatului european actual si ca orasul are o strategie „bine pusa la punct”.

Totusi, au existat si cateva nemultumiri. Spre exemplu, juriul crede ca in dosar „vestul” se regaseste prea putin, iar parteneriatele internationale, care implica alte tari, lipsesc. Mai mult, juriul se asteapta ca majoritatea proiectelor propuse in conceptul Clujului sa beneficieze de parteneri din alte tari ale Uniunii Europene.

Bucuresti

Candidatura capitalei porneste de la ideea ca, in momentul de fata, Bucurestiul trece printr-o „criza” culturala, orasul fiind prins in melancolia trecutului, iar valorile europene nu se regasesc in climatul actual. Bugetul propus de capitala este si cel mai mare dintre finaliste: 75 de milioane de euro.

De asemenea, in dosarul Bucurestiului s-a prezentat faptul ca institutiile culturale traditionale lucreaza foarte rar cu sectorul privat. Capitala este prezentata ca fiind prinsa intre est si vest, dar juratii au considerat ca aceasta abordare nu este neaparat originala. Ca urmare, membrii juriului spun, in raport, ca este nevoie de „o viziune artistica mai clara”. O alta problema sesizata de juriu a fost legata de faptul ca strategia culturala a Bucurestiului nu a fost finalizata.

Pe de alta parte, membrii juriului au fost multumiti de programele propuse de capitala, asteptand ca ele sa fie dezvoltate la urmatoarea evaluare. Per total, juriul a considerat „interesanta” abordarea Bucurestiului de a rezolva problema si de a fluidiza cultura orasului.

Timisoara

Conceptul propus de orasul de pe Bega a fost considerat de juriu ca fiind unul cu obiective foarte bine definite. Pentru implementare s-a propus un buget de 48.5 milioane de euro. Juratii au apreciat onestitatea din candidatura Timisoarei in ceea ce priveste minoritatea roma. „Atunci cand apar romii, restul oamenilor dau un pas inapoi”, scrie in dosarul orasului de pe Bega, explicandu-se ca se doreste stoparea rasismului in oras.

Evenimentele propuse in dosarul Timisoarei sunt vazute de juriu ca fiind unele cu foarte mult potential. Totusi, au fost semnalate si unele probleme. Spre exemplu, juratii considera ca desi aceste manifestari artistice si culturale ar putea sa aduca orasului de pe Bega faima internationala, ele vor ajunge sa se transforme intr-o gaura de fonduri.

Per total, conceputul propus de orasul de pe Bega a fost considerat de juriu ca fiind unul „ambitios”. Juratii au subliniat ca exista o legatura clara intre strategie si proiecte, propunand construirea de programe care sa se desfasoare pe mai multi ani, nu neaparat simple evenimente.

La vara, pana in data de 12 august, Asociatia Timisoara Capitala Culturala 2021 va trebui sa trimita la Bucuresti dosarul revizuit, iar in perioada 15 – 16 septembrie va avea loc selectia finala.
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

sibnet  | #1419
In alta ordine de idei, daca iubiti cartile si doriti sa va dezvoltati propria afacere in domeniul pietei electronice de carte, cereti informatii suplimentare la sibnet@usa.com.
Veti obtine informatiile necesare, sub forma unui curs pe care il veti primi gratuit pe adresa de e-mail. Nu trebuie sa investiti. Tot ce aveti nevoie este un calculator, conexiune la internet si dorinta de a face parte dintr-un proiect absolut minunat.
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2017 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1249 (s) | 35 queries | Mysql time :0.030324 (s)