”Proiectul de lege are in vedere exclusiv transpunerea unor prevederi din doua directive ale Uniunii Europene: Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind inghetarea si confiscarea instrumentelor si produselor infractiunilor savarsite in Uniunea Europeana, precum si Directiva 2016/343/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumtiei de nevinovatie si a dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale”, se arata intr-un comunicat de presa al Executivului.

Potrivit sursei citate, interventiile legislative cuprinse in proiect au in vedere institutia confiscarii extinse, contestarea masurii de siguranta a confiscarii speciale ori a confiscarii extinse, reglementarea compunerii completului care va judeca contestatiile prevazute de art. 2501 alin.(1) si respectiv art. 4252 din Codul de Procedura Penala impotriva masurii asiguratorii luate de procuror sau a modului de aducere la indeplinire a acesteia si, respectiv, impotriva hotararii prin care instanta de apel dispune masura de siguranta a confiscarii speciale ori a confiscarii extinse direct in apel.

”Confiscarea extinsa poate fi aplicata atunci cand pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de patru ani sau mai mare. O alta conditionalitate este ca fapta la care a fost condamnata persoana sa fie susceptibila sa ii procure un folos material si daca instanta isi formeaza convingerea ca bunurile respective provin din activitati infractionale. In acest caz, convingerea instantei se poate baza inclusiv pe disproportia dintre veniturile licite si averea persoanei. In proiectul textului de lege, confiscarea extinsa se dispune asupra bunurilor dobandite de persoana condamnata intr-o perioada de cinci ani inainte si, daca este cazul, dupa momentul savarsirii infractiunii, pana la data emiterii actului de sesizare a instantei”, precizeaza Executivul.