Procedura de selectie a oraselor aflate pe lista scurta a candidatilor pentru desemnarea Capitalei Europene a Culturii 2021 este contestata de reprezentantii asociatiilor culturale din Craiova, Brasov, Iasi, Braila si Targu Mures, care cer revocarea a doi membri ai juriului si reluarea procedurii.

Contestatia este semnata de reprezentantii asociatiilor culturale din orasele Craiova, Iasi, Brasov, Braila si Targu Mures, urmand a fi trimisa catre Jean-Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene, Donald Tusk, presedintele Consiliului European, Martin Schulz, presedintele Parlamentului European, Markku Markkula, presedintele Comitetului European al Regiunilor, Tibor Navracsics, comisar european pentru Cultura, Educatie, Tineret si Sport, Karel Bartak, seful Unitatii de Coordonare a programului Europa Creativa din cadrul Directiei Generale pentru Educatie si Cultura a Comisiei Europene, Dacian Ciolos, premierul Romaniei, Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, Steve Green, presedintele Juriului de Selectie si Monitorizare pentru Capitale Europene ale Culturii.

"In contestatia noastra ne bazam pe neindeplinirea criteriilor prevazute chiar in documentele oficiale care normeaza organizarea acestei actiuni, dar si pe lipsa de experienta dovedita a celor doua asa-zis experte desemnate de Ministerul Culturii pentru a juriza etapa de preselectie din Romania a competitiei pentru titlul de Capitala Europeana a Culturii. In calitate de presedinte al ACCEC 2021, le solicit public celor doua experte din Romania ale juriului sa ne comunice daca au lucrat la dosarul Bucuresti 2021, care este expertiza lor in dezvoltarea culturala a unui oras si sa nominalizeze orasul Capitala Europeana a Culturii pentru care au lucrat, acestea fiind criterii pe care ar fi trebuit sa le indeplineasca in calitate de expert si membru al juriului pentru o asemenea competitie", a afirmat Lucian Dindirica, presedintele Asociatiei "Craiova 2021".

Conform sursei citate, cele doua ar trebui sa "comunice public daca au depus declaratie pentru un potential conflict de interese in ceea ce priveste dosarul Bucurestiului, avand in vedere ca ambele membre ale juriului din Romania - Valentina Iancu si Raluca Velisar - lucreaza in institutii des mentionate laudativ in dosarul de candidatura Bucuresti 2021, dar si faptul ca, in cazul in care Bucurestiul devine Capitala Europeana a Culturii in 2021, institutiile cu care colaboreaza cele doua experte vor fi principale beneficiare ale proiectelor incluse in dosarul de candidatura".

"In acest moment, avem dubii foarte mari inclusiv legate de verificarea dosarelor inscrise in competitie, tinand cont ca in dosarul de candidatura al orasului Baia Mare se mentioneaza ca, la data depunerii acestuia - 10 octombrie 2015, strategia culturala a orasului a fost deja adoptata, conditie obligatorie solicitata candidatelor de catre Uniunea Europeana. In realitate, strategia culturala a orasului Baia Mare nu este nici la aceasta ora adoptata in Consiliul Local, fiind in dezbatere publica pana la data de 10 decembrie. In concluzie, noi solicitam, in mod legal si in spiritul Regulamentului competitiei Capitala Europeana a Culturii, reluarea procedurii de selectie pentru faza a doua a competitiei si revocarea calitatii de membru al juriului celor doua doamne - Raluca Velisar si Valentina Iancu", a precizat Lucian Dindirica.

Bucuresti, Timisoara, Cluj-Napoca si Baia Mare sunt cele patru localitati din Romania care au fost alese pentru lista scurta a oraselor care candideaza pentru obtinerea titlului de Capitala Europeana a Culturii 2021.

Anuntul a fost facut vinerea trecuta, de Steve Green, presedintele juriului de experti care evalueaza candidaturile oraselor, intr-o conferinta de presa care a avut loc la Biblioteca Nationala a Romaniei din Bucuresti si la care au mai participat Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, precum si Sylvain Pasqua, reprezentantul Comisiei Europene.

Cele patru orase au fost selectate din cele 14 care au candidat si au fost acceptate pentru aceasta competitie: Alba Iulia, Arad, Bacau, Baia Mare, Brasov, Braila, Bucuresti, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi, Sfantu Gheorghe, Suceava, Timisoara si Targu Mures.

Despre juriul care a audiat toate cele 14 candidaturi, Vlad Alexandrescu spunea ca a fost unul independent, format din noua experti europeni, doi dintre ei fiind din Romania.

"Dupa modelul Sibiului, in 2007, va trebui sa inventam impreuna, toti romanii, indiferent cine va fi orasul castigator, o participare a acestui oras castigator, alaturi de orasul din Grecia, care va asociat la Capitala culturala europeana in 2021, si alaturi de un oras din Serbia - Muntenegru. Astfel incat, parteneriatele pe care orasul le va propune sa aiba, intr-adevar, un caracter de substanta, sa se dezvolte intr-un vehicul de dezvoltare durabila", spunea ministrul Culturii, mentionand ca orasul care va fi ales va trebui sa se integreze in comunitatea culturala europeana de pe acelasi nivel pe care se afla marile orase ale culturii europene.

Potrivit lui Sylvain Pasqua, rolul Comisiei Europene este acela de a asista Ministerul Culturii in organizarea competitiei si de a se asigura ca regulile Uniunii Europene sunt respectate. Acesta a dat asigurari ca recomandarile pe care le fac expertii se bazeaza pe criteriile si pe regulile de selectie aferente acestui proiect.

Steve Green, presedintele juriului de experti care evalueaza candidaturile oraselor, preciza ca, in 2021, vor fi trei orase Capitala Europeana a Culturii: unul din tarile candidate la UE (Serbia si Muntenegru), unul din Grecia (unde au candidat 14 orase) si unul din Romania (unde au candidat 14 orase).

"Ce anume face un oras sa devina Capitala Europeana a Culturii? Este vorba despre programul viitor, nu ceea ce a facut in trecut, nu ceea ce face acum. Este dorinta de a schimba orasul. Si un anagajament solid de a invata despre alte culturi ale Uniunii Europene si de a-si impartasi propria cultura. Este un angajament puternic de dialog intercultural, de politici antidiscriminare si de includere", spunea Steve Green, precizand ca toate orasele din Romania care au candidat au avut idei culturale nemaipomenite si le-a incurajat sa continue proiectul prezentat, pentru a nu ii dezamagi pe aceia care s-au implicat in realizarea lui.

Steve Green preciza si care au fost criteriile de selectie pentru alegerea celor patru orase: "Sunt sase criterii care se aplica in toate tarile ce participa la acest proiect. Primul este strategia culturala si mostenirea pe care aceste capitale europene urmeaza sa o lase. Al doilea este dimensiunea europeana: orasul va reflecta la propria istorie si cultura, dar si la istoria si cultura celorlalte orase europene. Cel de-al treilea se refera la dimensiunea programului si implica o viziunea artistica puternica, inclusiv atragerea vizitatorilor din afara tarii. Cea de-a patra este participarea locuitorilor in dezvoltarea programului. Celelalte doua sunt foarte directe: au bani si au cu cine?".

Ministerul Culturii a lansat, in decembrie 2014, un apel adresat oraselor din Romania care doreau sa candideze la titlul de Capitala Europeana a Culturii pentru anul 2021.

Programul "Capitala Culturala Europeana" a fost initiat de Consiliul de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana in 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei si de a celebra contributia oraselor la dezvoltarea culturii. Pana in prezent, peste 40 de orase au detinut acest titlu. In 2007, orasul Sibiu a detinut acest titlu, alaturi de Luxemburg.

Orasul Mons, situat in sudul Belgiei, a preluat la sfarsitul lunii ianuarie rolul de Capitala Culturala Europeana, pentru un an, alaturi de localitatea Plzeň din Cehia, cu ambitia de a insufla un nou elan unei regiuni afectate dur de criza economica, la fel ca predecesoarele sale, Lille si Liverpool.