Stirea prabusirii avionului pilotat de Adrian Iovan în Muntii Apuseni a ajuns în presa americana cu o urma de stupefactie în fata faptului ca România, „o tara cu 19 milioane de locuitori, dar fara dusmani externi, are sapte servicii de informatii” si, cu toate acestea, nu a putut localiza epava unui avion de mici dimensiuni „pentru ca salvatorii sa ajunga suficient de repede la victime”.

Depesa Associated Press de la Bucuresti publicata de Washington Post în sectiunea „Europa” a cotidianului american mentioneaza si ca „unul din cele sapte servicii, a investit 40 de milioane de euro în sistemul de apelare de urgenta si, cu toate acestea, cele sase telefoane ale supravietuitorului care a apelat 112 nu au parut sa fie suficiente pentru a primi ajutor la timp”.

Serviciile de informatii la care se face referire, fara a fi nominalizate, sunt Serviciul Român de Informatii (SRI), Serviciul de Informatii Externe (SIE), Serviciul de Telecomunicaatii Speciale (STS), Serviciul de Protectie si Paza (SPP), Directia Informatii si Protectie Interna din cadrul MAI (asa-numitul „Doi si un sfert”), Directia Generala de Informatii a Armatei (DGIA), în fapt sase la numar. Al saptelea serviciu post-decembrist, Serviciul Independent pentru Protectie si Anticoruptie (SIPA), înfiintat de Mircea Ionescu Quintus în 1991 în cadrul Ministerului Justitiei, a fost desfiintat în 2006 de Monica Macovei, fiind considerat nenecesar. În acelasi an, prin Hotarâre de Guvern s-a înfiintat, în schimb, Directia pentru Prevenirea Criminalitatii în Mediul Penitenciar (DPCMC), o structura în subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor, justificata cu argumentul ca ar preveni actiuni ilegale ticluite în închisori.

„Românii au raspuns cu furie”

Titrata de Washigton Post „Prabusirea unui avion mic în România dezlantuie mânia publica”, povestea aeronavei care a aterizat fortat luni, în Muntii Apuseni, include reactia autoritatilor dupa operatiunea de salvare în lipsa coordonatelor, „furia publica crescânda”, dar si „încercarea premierului Victor Ponta de a salva aparentele”.

„Caderea unui avion de mici dimensiuni în munti nu ar fi, în mod obisnuit, un motiv suficient sa înfurie o întreaga tara sau sa ameninte Guvernul”, constata autorul depesei, contabilizându-i inclusiv pe „cei patru oficiali, cu tot cu ministrul de Interne, care au demisionat sau au fost dati afara”.

Situatia în România a fost însa diferita. „Românii au raspuns cu furie pe retelele de socializare sau în talk-show-uri dupa ce s-a aflat ca cel maai putin afectat dintre raniti sunase de sase ori sa ceara ajutorul autoritatilor. Patru ore si jumatate le-a luat localnicilor si padurarilor sa localizeze epava avionului cazut în Transilvania la 1400 de metri altitudine”, scrie Washington Post.

Publicatia surprinde si starea de spirit a celor care au observat din exterior, însa „lipiti de buletinele de stiri”, o reactie guvernamentala. „Guvernul în general nu face nimic si nu a facut nimic nici de aceasta data pentru a localiza avionul. Operatiunea de salvare a fost ca un svaiter. Erau gauri peste tot”, rezuma profesorul de aviatie Nicolae Serban Tomescu, citat de AP.

7 servicii de informatii la 19 milioane de locuitori si „niciun dusman extern”

Furia publica a mers „în crescendo”, observa autorul, dând si o explicatie: „multi au considerat ca Guvernul nu a fost în stare sa strânga echipamente de localizare, dar este dispus sa investeasca în tehnica de supraveghere”. „România, o tara cu 19 milioane de locuitori fara dusmani externi are sapte servicii de informatii, incluzându-l pe cel intern (SRI, n.red.) si spionajul extern (SIE, n.red.). Activistii pentru democratie sustin ca cei de la putere folosesc serviciile pentru a obtine avantaje necinstite în lupta politica si pentru a dezgropa informatii compromitatoare”, scrie Washington Post.

Serviciul indicat explicit în presa americana, între cele 7, ca fiind una dintre institutiile care a amplificat nemultumirea în rândul opiniei publice, este STS. „Unul din motivele furiei este acela ca STS, unul din cele sapte servicii, a investit 40 de milioane de euro în sistemul de apelare de urgenta si, cu toate acestea, cele sase telefoane ale supravietuitorului care a apelat 112 nu au parut sa fie suficiente pentru a primi ajutor la timp”, scrie publicatia.

Strategia guvernamentala: „salvarea aparentelor”

Asa cum se vede de la Washington, „reculul e al Guvernului care se pregateste sa câstige noile alegeri prezidentiale în noiembrie”. „Ponta încearca sa salveze aparentele, întrucât el a fost cel care a spus într-un tlak-show luni seara ca toti cei sapte pasageri au supravietuit. Pentru românii lipiti de buletinele de stiri, filmul evenimentelor a fost prezentat prima oara de un oficial al statului ca având un final fericit”, arata autorul caruia nu-i scapa nici replica post-factum, devenita celebra, a fostului sef al ISU, Ion Burlui: „Iarna nu-i ca vara si la munte nu-i ca la câmpie”.

Concluziile sunt trase de observatorii români la întreg filmul evenimentelor: „Pilotul a facut tot ce a putut sa îi salveze, dar autoritatile au fost neglijente. De ce le-a luat atât de mult timp? Si daca se pierdeau, tot ar fi trebuit sa ajunga mai devreme. Nimeni nu trebuia sa moara”, crede Iuliana Popescu, agent de securitate, citata de Washington Post. 

Text: Mediafax.ro