Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania (CNADNR) anunţă oficial că nu există finanţare pentru construcţia centurii de ocolire Timişoara-Sud, atat de necesară pentru scoaterea unei mari porţiuni din traficul greu ce traversează acum municipiul de pe Bega, scrie Tion.ro. Aceeaşi companie susţine însă că s-au găsit fonduri şi vor demara proiectele de construcţie de centuri la Caracal, Ştei, Bacău sau Mihăileşti.

În acest moment, Timişoara are, practic, un sfert de centură ocolitoare. De fapt, o variantă de ocolire a Dumbrăviţei. Această variantă este deja prea puţin folosită de şoferi, odată cu deschiderea autostrăzii Arad-Giarmata-Remetea Mare. Pentru scoaterea traficului greu din Timişoara, guvernanţii au promis că vor continua lucrările la centură, în partea de sud a municipiului, noul tronson urmând să lege Calea Şagului de Calea Lugojului, ocolind localităţile periurbane.

Pe hârtie, proiectul este minunat, însă în realitate nu are nici măcar finanţare, deşi autorităţile locale şi judeţene se aşteptau ca lucrările să demareze în acest an. CNADNR, compania care ar trebui să se ocupe de construcţia acestui tronson a anunţat, sec, că în acest moment nu există niciun leu alocat acestui proiect.

„Pentru varianta de ocolire Timişoara Sud a fost elaborat Studiul de Fezabilitate, Proiectul Tehnic, Detaliile de Execuţie şi Documentaţia de Atribuire (…) Execuţia acestei variante de ocolire nu este cuprinsă în lista proiectelor de rezervă POST 2007-2013 şi în prezent nu există sursă de finanţare”, se arată într-un răspuns al companiei, publicat pe forumul peundemerg.ro.

În acelaşi răspuns oficial, CNADNR anunţă însă că s-au găsit bani şi în perioada următoare vor începe proiectele de execuţie ale centurilor de la Caracal, Ştei, Aleşd, Bacău, Târgu Mureş şi Mihăileşti.

Contactat de reporterii www.tion.ro, viceprimarul Dan Diaconu a declarat că, din păcate, rolul primăriei în această chestiune este unul minor şi că nu este prea optimist că lucrările la centura de ocolire sud vor începe în acest an.

„Ultimele informaţii pe care le avem arată că acest nou tronson de centură va fi cuprins pe lista proiectelor europene din exerciţiul financiar 2014-2020. Din păcate, rolul nostru (al Primăriei Timişoara -n.r.) este minor. Nu sunt optimist că lucrările vor începe anul acesta. Acest proiect nu este inclus pe lista de investiţii a Guvernului şi nici pe lista de proiecte finanţate din fonduri europene anul acesta. Facem tot ce ne stă în putinţă să convingem autoritatea centrală de importanţa acestui proiect, dar, din păcate, decizia nu este la noi”, a spus Diaconu.

De cealaltă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, se arată mai optimist şi susţine că anul acesta ar trebui să înceapă măcar pregătirea şantierului. El a explicat că banii pentru acest proiect vor veni din fonduri europene, însă, în acest moment nu este semnat memorandumul cu Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că toate proiectele din fonduri europene pe exerciţiul financiar 2014-2020 sunt în acest moment în stand-by.

„În acest moment nu există finanţare pentru niciun proiect european pe exerciţiul financiar 2014-2020. Mâine sunt la Ministerul Transporturilor să discutăm cu CNADNR pe această temă. Răspuns poate este că astăzi nu există finanţare, pentru că nu există pentru niciun proiect cu finanţare europeană. Dar asta nu înseamnă că mâine nu vor fi bani. Celelalte centuri sunt proiecte mai mici finanţate pe buget. A noastră e propusă pe programul 2014-2020. Centuri de ocolire mai mici sunt pe bugetul de stat. Săptămâna viitoare se semnează memorandumul cu Uniunea Europeană şi atunci vom şti ce proiecte vor primi finanţare . Eu sper că anul acesta vom primi bani şi va începe pregătirea lucrărilor, astfel încât anul viitor să se lucreze efectiv”, a spus Bojin.

La rândul lui, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş Călin Dobra nu consideră normal faptul că nu există finanţare pentru centura sud a Timişoarei.

„Nu mi se pare normal, datorită faptului că Timişoara este un oraş în plină dezvoltare. Din punct de vedere al dezvoltării economice există necesitatea construirii acestei centuri. Ar trebui luată în calcul construcţia centurii la Timişoara”, spune Călin Dobra.