News Flash:
Primul magazin Tesla Pop-Up din România, deschis în Iulius Town Timișoara
În luna mai vine cu prima minivacanță din 2024 pentru bugetarii români
A fost semnat contractul de proiectare pentru „Campusul regional integrat pentru învățământ dual Vest Timișoara”
Benzina premium s-a scumpit cu circa trei bani pe litru
Noul stadion al Timișoarei, în ultima etapă
Ministerul rus de Externe acuză România că încearcă să „anuleze” cultura rusă
incendiu provocat ilegal, descoperit de Garda de Mediu Timiș, lângă Timișoara
Oţelul Galaţi a învins pe teren propriu formaţia Universitatea Cluj
Temperaturile la începutul lunii mai vor fi apropiate de cele normale
Joi, 18 aprilie, a avut loc conferința de lansare a proiectului „Împreună putem învinge cancerul”, la Iulius Congress Hall din Timișoara
Traditii de Craciun in Valea Almajului, din judetul Caras-Severin
Azi
30
0
Azi
32
0
Azi
37
0
Azi
34
0
Azi
35
0
Prin mai multe sate din Valea Almăjului, în noaptea de 25 spre 26 decembrie, la locul numit de localnici 'Păgină', o stradă lăturalnică, se face un foc mare cu lemne, pregătite încă din vară.
În jurul focului se adună tot satul şi petrece, se joacă toată noaptea, cu muzică special pentru acest eveniment. Astfel se continuă exprimarea bucuriei Naşterii Domnului Iisus Hristos.
De asemenea, la Şopotu Vechi, dacă nu este joc în prima zi de Crăciun, băieţii şi fetele se plimbă cu sania prin sat. Tot în Valea Almăjului, înainte vreme, se alegeau cei mai frumoşi cai, îi împodobeau cu 'procoviţi' (pături) şi panglici, găitane viu colorate şi clopoţei. La fel era împodobită şi sania. Tinerii se îmbrăcau şi ei cu cele mai bune haine şi se plimbau prin tot satul. Lumea ieşea la porţi, ori îi însoţea, pentru a vedea şi a participa la bucuria lor şi a întregului sat. Gospodarii, proprietari ai cailor şi ai trăsurilor, erau bucuroşi că întregul sat vede avuţia lor.
Tot de Crăciun, se duc şi 'moşii' la rude, prieteni şi la familiile sărace. Mai exact, în dimineaţa de 26 decembrie, înainte de a se merge la biserică, se face pomenirea celor plecaţi dintre noi. Biserica se roagă pentru ei, iar pe masă se pun: brânză, lumânări, mere, nuci şi o farfurie cu 'borândău', o mâncare ce se face doar la Crăciun, din carne tocată, făină de porumb şi grâu.
Pe vătrai se pun jar şi tămâie, pomenindu-se cei din casă trecuţi la cele veşnice, ca o ofrandă ce se aduce sufletelor lor. După aceasta, se pun pe o farfurie toate bucatele pomenite, se acoperă cu un 'măsai', o ţesătură de casă, şi se duce la prieteni, la rude şi la familiile sărace. Acestea se numesc 'moşi'.
La terminare, întreaga suflare merge la biserică. Spre seară, însă, se merge la jocul organizat în zilele de Crăciun, fie pentru întreaga comunitate, fie pe grupe de vârstă, la câte o familie acasă. AGERPRES
În jurul focului se adună tot satul şi petrece, se joacă toată noaptea, cu muzică special pentru acest eveniment. Astfel se continuă exprimarea bucuriei Naşterii Domnului Iisus Hristos.
De asemenea, la Şopotu Vechi, dacă nu este joc în prima zi de Crăciun, băieţii şi fetele se plimbă cu sania prin sat. Tot în Valea Almăjului, înainte vreme, se alegeau cei mai frumoşi cai, îi împodobeau cu 'procoviţi' (pături) şi panglici, găitane viu colorate şi clopoţei. La fel era împodobită şi sania. Tinerii se îmbrăcau şi ei cu cele mai bune haine şi se plimbau prin tot satul. Lumea ieşea la porţi, ori îi însoţea, pentru a vedea şi a participa la bucuria lor şi a întregului sat. Gospodarii, proprietari ai cailor şi ai trăsurilor, erau bucuroşi că întregul sat vede avuţia lor.
Tot de Crăciun, se duc şi 'moşii' la rude, prieteni şi la familiile sărace. Mai exact, în dimineaţa de 26 decembrie, înainte de a se merge la biserică, se face pomenirea celor plecaţi dintre noi. Biserica se roagă pentru ei, iar pe masă se pun: brânză, lumânări, mere, nuci şi o farfurie cu 'borândău', o mâncare ce se face doar la Crăciun, din carne tocată, făină de porumb şi grâu.
Pe vătrai se pun jar şi tămâie, pomenindu-se cei din casă trecuţi la cele veşnice, ca o ofrandă ce se aduce sufletelor lor. După aceasta, se pun pe o farfurie toate bucatele pomenite, se acoperă cu un 'măsai', o ţesătură de casă, şi se duce la prieteni, la rude şi la familiile sărace. Acestea se numesc 'moşi'.
La terminare, întreaga suflare merge la biserică. Spre seară, însă, se merge la jocul organizat în zilele de Crăciun, fie pentru întreaga comunitate, fie pe grupe de vârstă, la câte o familie acasă. AGERPRES
Din aceeasi categorie
© 2024 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1139 (s) | 32 queries | Mysql time :0.005372 (s)
Comentarii (0)