Anuntul a fost facut vineri, de Steve Green, presedintele juriului de experti care evalueaza candidaturile oraselor, intr-o conferinta de presa care a avut loc la Biblioteca Nationala a Romaniei din Bucuresti si la care au mai participat Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, precum si Sylvain Pasqua, reprezentantul Comisiei Europene.

Cele patru orase au fost selectate din cele 14 care au candidat si au fost acceptate pentru aceasta competitie: Alba Iulia, Arad, Bacau, Baia Mare, Brasov, Braila, Bucuresti, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi, Sfantu Gheorghe, Suceava, Timisoara si Targu-Mures.

Despre juriul care a audiat toate cele 14 candidaturi, Vlad Alexandrescu a spus ca a fost unul independent, format din noua experti europeni, doi dintre ei fiind din Romania.

"Dupa modelul Sibiului, in 2007, va trebui sa inventam impreuna, toti romanii, indiferent cine va fi orasul castigator, o participare a acestui oras castigator, alaturi de orasul din Grecia, care va asociat la Capitala culturala europeana in 2021, si alaturi de un oras din Serbia - Muntenegru. Astel incat, parteneriatele pe care orasul le va propune sa aiba, intr-adevar, un caracter de substanta, sa se dezvolte intr-un vehicul de dezvoltare durabila", a spus ministrul Culturii.

De asemenea, Vlad Alexandrescu a spus ca orasul care va fi ales va trebui sa se integreze in comunitatea culturala europeana de pe acelasi nivel pe care se afla marile orase ale culturii europene. "El va trebui sa garanteze sustenabilitatea acestui proiect cultural, inovatia lui si, mai ales, sprijinul pe care il va oferi creatorilor, artistilor, oamenilor de cultura, care vor dori si vor putea sa se exprime in acest program. Mobilitatea artistilor, resursa umana creativa va fi un factor foarte important, care, probabil, va face diferenta intre candidaturi in faza urmatoare de selectie. Ne asteptam ca, dupa anuntarea acestei liste scurte, sa urmeze etapa de selectie intre orasele care sunt anuntate astfel pe lista scurta, care va dura pana in august - septembrie 2016, in care juriul va fi invitat de orasele care se afla pe lista scurta sa cunoasca mai bine proiectele acelui oras, sa evalueze capacitatea orasului de a fi purtator de proiect, sustenabilitatea si creativitatea acelui oras", a mai spus ministrul Culturii.

Potrivit lui Sylvain Pasqua, rolul Comisiei Europene este acela de a asista Ministerul Culturii in organizarea competitiei si de a se asigura ca regulile Uniunii Europene sunt respectate. Acesta a dat asigurari ca recomandarile pe care le fac expertii se bazeaza pe criteriile si pe regulile de selectie aferente acestui proiect.

Steve Green, presedintele juriului de experti care evalueaza candidaturile oraselor, a fost cel care a anuntat cele patru orase care au fost alese pe lista scurta a localitatilor ce candideaza pentru obtinerea titlului de Capitala europeana a culturii.

Acesta a precizat ca, in 2021, vor fi trei capitale europene a culturii: una din tarile candidate la UE (Serbia si Muntenegru), una din Grecia (unde au candidat 14 orase) si una din Romania (unde au candidat 14 orase).

"Ce anume face un oras sa devina Capitala europeana a culturii? Este vorba despre programul viitor, nu ceea ce a facut in trecut, nu ceea ce face acum. Este dorinta de a schimba orasul. Si un anagajament solid de a invata despre alte culturi ale Uniunii Europene si de a-si impartasi propria cultura. Este un angajament puternic de dialog intercultural, de politici antidiscriminare si de includere", a spus Steve Green, precizand ca toate orasele din Romania care au candidat au avut idei culturale nemaipomenite si le-a incurajat sa continue proiectul prezentat, pentru a nu ii dezamagi pe aceia care s-au implicat in realizarea lui.

"Felicitari si mult noroc", le-a transmis Steve Green oraselor care se afla pe lista scurta.

Acesta a mai spus ca toate capitalele europene a culturii si orasele care se afla pe lista scurta atrag atentia atentia Europei, nu doar prin activitatea lor culturala, dar si prin tot ceea ce inseamna decizii si politici.

Steve Green a precizat si care au fost criteriile de selectie pentru alegerea celor patru orase. "Sunt sase criterii care se aplica in toate tarile ce participa la acest proiect. Primul este strategia culturala si mostenirea pe care aceste capitale europene urmeaza sa o lase. Al doilea este dimensiunea europeana: orasul va reflecta la propria istorie si cultura, dar si la istoria si cultura celorlalte orase europene. Cel de-al treilea se refera la dimensiunea programului si implica o viziunea artistica puternica, inclusiv atragerea vizitatorilor din afara tarii. Cea de-a patra este participarea locuitorilor in dezvoltarea programului. Celelalte doua sunt foarte directe: au bani si au cu cine?", a precizat Steve Green.

Ministerul Culturii a lansat, in decembrie 2014, un apel adresat oraselor din Romania care doresc sa candideze la titlul de Capitala europeana a culturii pentru anul 2021.

Programul "Capitala culturala europeana" a fost initiat de Consiliul de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana in 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei si de a celebra contributia oraselor la dezvoltarea culturii. Pana in prezent, peste 40 de orase au detinut acest titlu. In 2007, orasul Sibiu a detinut acest titlu, alaturi de Luxemburg.

Orasul Mons, situat in sudul Belgiei, a preluat la sfarsitul lunii ianuarie rolul de "capitala culturala europeana", pentru un an, alaturi de localitatea Plzeň din Cehia, cu ambitia de a insufla un nou elan unei regiuni afectate dur de criza economica, la fel ca predecesoarele sale, Lille si Liverpool. Mediafax.ro