Cele doua manifestari se completeaza si au creat la MSB o intreaga Romanie, prin varietatea exponatelor specifice fiecarei zone din care provin mestesugarii. 

"Targul Mesterilor Populari a transformat aleile muzeului intr-un curcubeu al toamnei, cu artizani din intreaga tara, care conserva traditiile mestesugurilor artistice, contribuind la afirmarea artei populare contemporane din Romania", spune muzeograful Maria Hadiji, seful Sectiei expozitionale a Muzeului Satului Banatean. 

Participantii sunt mesteri in crearea de masti populare, papusi in costum popular, jucarii din lemn, obiecte din sfoara, tesaturi din par de capra, prelucrarea metalului, curelari, opincari sau olari reprezentand numeroase centre din tara, de la ceramica de Horezu, pana la Baia Mare, Jupanesti, Dumbrava (judetul Timis), Hunedoara, Arad si Caras-Severin, mesteri iconari si specializati in tesaturi, costume populare si broderii, podoabe, sculptura in lemn, dogarit, impletituri, instrumente muzicale traditionale si arhaice, oua incondeiate, pictura naiva si decoratiuni. 

Artizanii populari transmit tainele mestesugurilor celor tineri, in cadrul unor ateliere demonstrative de prelucrare a canepii, a tesaturilor de interior, a costumelor populare si a podoabelor, aratandu-le celor interesati frumusetea dogaritului, a modelarii ceramicii si a lemnului, migala incondeierii oualor sau mestesugul impletiturilor. 

Pe de alta parte, impodobiti in straie traditionale, poetii populari s-au intalnit la Festivalul Condeierilor Plugari din Banat cu creatori populari din toata tara, alaturi de solisti vocali, in armonia creata de momentele vesele si voia buna. 

Evenimentul este unic in Europa. Tezaurul viu provenit din Oravita, inca dinainte de Unire, cu tarani publicisti, condeieri plugari, coristi, dirijori, compozitori plugari si tarani inventatori, se mai regaseste si astazi in cadrul fenomenului pe care Muzeul Satului Banatean Timisoara incearca sa-l puna in valoare si sa-l faca cunoscut in cadrul unui proiect de cercetare si dezvoltare. 

"La noi, in Banat, condeierii plugari au un rol cu totul aparte. Inainte de Unire, alaturi de muncitori si de intelectualitatea satelor noastre, ei au format un cerc in care s-au strans cat mai unit si au luptat impotriva dominatiei straine, dar nu prin calea armelor, ci prin cuvant, prin suflet. (...) Vorbim de un spatiu foarte restrans in jurul Oravitei. Pe vremea respectiva era o zona foarte infloritoare, un oras creat de austrieci pe fondul unui sat de munte, care a ajuns la un nivel economic foarte ridicat. Taranii locului erau oameni cu ceva scoala pentru acea perioada si aveau un nivel cultural foarte ridicat, aveau cunostinte tehnice si scriau poezie, proza, scenete scolare. Este vorba de condeierii plugari", a punctat, pentru AGERPRES, dr. Maria Mandroane, muzeograf si etnolog la Muzeul Satului Banatean. 

La eveniment participa invitati din toata tara, aducand cu ei veselia versului spus sod (hazliu), plin de talc si cu tinta bine aleasa, dar si depanarea amintirilor sau a unor obiceiuri locale. 

In cadrul festivalului au mai avea loc lansari de carte, expozitii, sezatori, spectacole folclorice. 

Condeierii plugari fac parte, dupa cum spunea scriitorul Gabriel Tepelea, din fenomenul literar banatean (local si popular), alaturi de gazetaria rurala. Cronologic, fenomenul isi are punctul de plecare in ziarul 'Dreptatea', aparut in decembrie 1893 la Timisoara si al carui indrumator a fost Valeriu Braniste, ardelean de origine, publicatia fiind cel mai mare ziar romanesc din intregul Imperiu Austro-Ungar. 

La editia din acest an este programat un moment 'In memorian Ilie Eremia', urmat de lansari de carte si reviste, masa rotunda pe tema 'Fenomenului Condeieri Plugari' si o sezatoare populara. AGERPRES