Mai putin de un sfert dintre copii au frecventat programe de tip after school în anul scolar 2012-2013, lipsa acestor servicii si neajunsurile financiare ale familiilor fiind printre motivele ce duc la privarea celor mici de astfel de programe, rezulta dintr-un studiu realizat de World Vision.

Organizatia World Vision a prezentat, marti, un program de cercetare privind nevoie de programe de tip "Scoala dupa scoala", realizat în 11 judete din tara, pe un esantion de 830 de parinti.

Potrivit cercetarii, venitul mediu lunar al familiei are valori pâna la 2.250 lei/ pe luna în cazul a 78,8 la suta dintre persoanele investigate, iar 31,8 la suta dintre acestea au venituri sub 750 lei/luna/familie.

Situatia difera, la acest capitol, de la un judet la altul. Astfel, peste 50 la suta din persoanele investigate în judetele Dolj si Vaslui au declarat ca au un venit mediu lunar pe familie de sub 750 lei. În acelasi timp, aproape trei sferturi dintre respondentii din judetele Constanta, Vaslui si Vâlcea si 94 la suta din Dolj declara venituri sub 1.500 lei/luna/familie.

Doar în judetele Bistrita si Hunedoara, 24,5 la suta, respectiv 36 la suta dintre respondenti au declarat venituri de peste 3.000 lei/luna/familie.

Conform studiului, putin peste un sfert din respondenti declara ca în comunitatea din care fac parte exista servicii publice de tip "Scoala dupa Scoala" (SDS) si doar putin peste 10 la suta stiu ca în comunitatea lor exista servicii private de acest fel. Peste jumatate din respondenti, însa, afirma ca în comunitatea lor nu exista acest tip de serviciu sau nici macar nu cunosc.

O alta problema identificata se refera la posibilitatea înfiintarii acestor servicii în mediul rural.

"Exista o diferenta semnificativa în privinta resurselor materiale, financiare si umane disponibile la nivelul autoritatilor locale rurale dar si în privinta disponibilitatii financiare ale parintilor pentru sustinerea acestor servicii. Mai mult, analiza pe judete a gradului de acoperire a acestui tip de servicii la nivelul comunitatii, scoate în evidenta ca absenta serviciilor este corelata cu gradul de saracie. Astfel, familiile cu venituri mai mici si în care copiii ar putea beneficia cel mai mult de existenta unui asemenea serviciu au acces mai redus la serviciul SDS. Rata cea mai mare de raspunsuri «nu exista servicii» este înregistrata mai ales în judetele sarace ale tarii, respectiv în judetele în care venitul mediu lunar pe familie este sub 750 lei", se arata în raportul de cercetare.

Initiatorii documentului atrag atentia ca lipsa acestor programe, publice sau private, este înregistrata mai ales în judetele sarace ale tarii si în mediul rural.

"Lipsa serviciilor este cu atât mai mare cu cât venitul mediu lunar pe familie este mai mic (sub 750 lei/luna/familie). Acoperirea cu servicii «Scoala dupa scoala» este de cinci ori mai mica în rural fata de urban. Numai 11,6 la suta dintre parintii intervievati declara ca au copii înscrisi în programe publice si 5,6 la suta în programe private. Efortul financiar facut de parinti pentru sustinerea copiilor în program, în anul scolar 2012-2013 a fost scazut, în special pentru serviciile publice", se mai arata în studiu.

Astfel, pentru jumatate dintre copiii care frecventeaza servicii publice de tip after school si pentru sub un sfert din cei care au frecventat servicii private, parintii nu au platit nimic, indiferent de venitul mediu al familie.

"Parintii au platit mai mult pentru accesarea serviciilor private fata de cele publice. Astfel, daca cele mai mari sume platite pentru serviciile publice (de doar 7,3 la suta dintre parinti) nu au depasit 400 de lei/copil/luna, peste jumatate dintre parintii copiilor care au accesat serviciile private au platit peste 400 lei pentru fiecare copil pe luna. Doar 18,9 la suta dintre serviciile furnizate în regim privat sunt acoperite de organizatii neguvernamentale în parteneriat cu sectorul public, în timp ce restul de 81,1 la suta functioneaza în regim de serviciu platit. Costurile pentru un serviciu privat sunt, în unele cazuri, prohibitive si genereaza surse de inegalitate între copii", reiese aceeasi cercetare.

Din analiza raspunsurilor parintilor, pe judete, s-a constatat ca exista diferente mari în privinta accesului copiilor la astfel de programe.

"Constatam o situatie dificila în judetele Dolj si Vâlcea, unde niciun copil din esantionul analizat nu a accesat servicii publice «Scoala dupa scoala», iar în judetele Constanta si Hunedoara doar câte un copil. Se înregistreaza, de asemenea, un nivel scazut de participare a copiilor în judetele Cluj si Dâmbovita, unde 2,2 la suta si respectiv 3,2 la suta dintre copiii parintilor intervievati au accesat serviciile în anul scolar 2012-2013. Serviciile private nu au fost deloc accesate în judetele Constanta, Cluj, Vaslui, Alba si Dâmbovita", se mai arata în raport.

Motivele mentionate de parinti pentru a explica neaccesarea acestor servicii (publice sau private) sunt diverse: lipsa acestor servicii în comunitatea din care fac parte (37 la suta), copiii sunt îngrijiti de bunici (14,9 la suta), programul parintilor (15,2 la suta) sau costul prea mare al accesarii serviciului (11,7 la suta).

Lipsa serviciului din comunitate este invocata de 30,1 la suta de parintii din rural, comparativ cu 6,9 la suta în urban.

Aproape toti parintii chestionati (93 la suta) doresc sa îsi înscrie copiii în astfel de programe, însa un sfert dintre ei declara ca nu au resurse financiare pentru sustinerea unui astfel de program.

Analiza directa a chestionarelor arata disponibilitatea a trei sferturi dintre parinti (72,8 la suta) de a-si înscrie copiii în programul "Scoala dupa scoala" în schimbul unei contributii, fie si minime.

Dintre cei 72,8 la suta dintre parinti care ar fi dispusi sa aloce o suma de bani pentru program, 37,9 la suta aloca sub 100 lei pe luna pentru un copil.

"Suma cu care parintii afirma ca sunt dispusi sa contribuie pentru sustinerea copilului este diferentiata dupa mediul de rezidenta al respondentilor. Parintii din mediul rural într-o proportie mai mare fata de cei din urban declara ca nu pot aloca nici un ban pentru program sau sumele alocate sunt de sub 100 lei/luna/copil. La celalalt pol, chiar daca vorbim de procente deosebit de mici, sume de peste 100 lei/luna/copil, sunt dispusi sa plateasca mai multi parinti din mediul urban (52,2 la suta) fata de mediul rural (18,3 la suta)", se mai arata în raportul de cercetare.

Initiatorii studiului au mai stabilit ca si venitul mediu lunar al familiei influenteaza cuantumul disponibil pentru sustinerea programului, acesta crescând proportional cu venitul mediu lunar al familiilor respondentilor.

Astfel, 41 la suta dintre respondentii cu un venit sub 750 lei familie/luna declara ca nu pot contribui cu nimic pentru sustinerea copilului într-un astfel de program sub unu la suta dintre acesti respondenti pot aloca sume între 200 si 400 lei/luna/copil. La polul opus, jumatate din respondentii care declara venituri de peste 4.000 lei/luna/familie (29 respondenti) afirma ca pot aloca sume de peste 300 lei luna/copil.

Parintii care vor ca si copiii lor sa frecventeze astfel de programe îsi doresc ca acestora sa li se dea sprijin pentru efectuarea temelor si meditatii.

"Desi într-un procent scazut, alaturi de activitatile din sfera educationala, parintii încep sa acorde importanta dezvoltarii psihologice a copilului, dezvoltarii creativitatii, învatarea limbilor straine. Pregatirea, formarea, specializarea si profesionalizarea resurselor umane implicate în programele «Scoala dupa scoala» este cu atât mai importanta cu cât obiectivele nu se limiteaza la servirea unei mese calde si oferirea unui mediu securizant dupa orele de scoala, ci acopera toate ariile de dezvoltare a copilului", se mai arata în studiu.

Directorul de Advocacy World Vision România, Daniela Buzducea, a declarat marti, la evenimentul de lansare a raportului de cercetare, ca astfel de programe pot sa raspunda unor probleme majore de pe agenda publica a ultimilor ani - absenteismul scolar, parasirea timpurie a scolii si procentele tot mai mici de promovabilitate la examenele nationale -, care, în opinia ei, ar trebui sa fie asumate politic. Mediafax.ro