Strada Stefan cel Mare, cea mai 'batrana' din Timisoara, va fi modernizata si transformata in traseu turistic foarte atractiv, fiind o zona incarcata de istoria a trei veacuri.

'Strada Stefan cel Mare va fi complet terminata in cateva luni. S-au tras pe sub trotuare toate retelele utilitare, de gaz, iluminat, canalizare, telefonie si celelalte, astfel incat daca se produce o defectiune sa nu se mai sparga carosabilul. Este o strada asa cum mi-am dorit de mult sa vad', a declarat marti pentru AGERPRES primarul Timisoarei, Nicolae Robu. 

Spre aceasta strada aflueaza multe altele mai mici, cu un traseu foarte neregulat. Sunt strazile 'plutitoare', deoarece au fost construite pe vechile brate ale raului Bega, inainte de mutarea albiei acestuia si transformarea in canal.

Strada Stefan cel Mare are emblema de patrimoniu al municipalitatii, aici gasindu-se un numar foarte mare de cladiri cu o arhitectura deosebita.

'Fosta strada a 'Domnilor' (Fo utca, in limba maghiara - n.r.) primeste numele domnitorului Moldovei, Stefan cel Mare, in anul 1922, dupa ce s-a trecut la administratia in limba romana. In anul 1910, Bega a fost mutata pe actualul traseu. In zona se gaseau mai multe obiective, cele mai reprezentative fiind 'Insula popii', cu mori de apa ridicate pe canalele Begheiului, era biserica romano-catolica din cartierul Fabric, Fabrica de Bere (construita in 1718, fiind cea mai veche din Romania), Fabrica Anheuer (care producea seifuri pentru banci), beraria 'La Ursul negru' (Schwarzer Bar)', a relatat pentru AGERPRES prof. Ioan Hategan, istoric, cercetator stiintific la Institutul de Cercetari Socio-Umane 'Titu Maiorescu' al Academiei Romane - Filiala Timisoara. 

Tot aici se afla Palatul 'Stefania', construit intre 1909 si 1910 de Laszlo Szekely, arhitectul Timisoarei moderne. Edificiul mai este denumit si 'Casa cu Maimute', datorita faptului ca la partea superioara a etajului al doilea, sub cornisa, sunt montate console care sprijina colonete pe care sunt amplasate alternativ statui reprezentand ursi si gorile. Cladirea exista si astazi si apartine 'Electrica' Banat. AGERPRES