Taifunul, uraganul sau ciclonul sunt termeni care desemnează acelaÅŸi fenomen meteorologic înregistrat în apele tropicale ÅŸi care provoacă o furtună violentă, ce dezvoltă o putere ce poate echivala cu până la 10 bombe de tipul celei lansate la Hiroshima ÅŸi cu viteze ale vântului care depăşesc 120 de kilometri pe oră.

Fenomenul este denumit taifun dacă are loc în Pacificul de Vest sau în Oceanul Indian, cum este cazul lui Haiyan, iar dacă are loc în Caraibe ÅŸi Marea Arabică atunci se numeÅŸte uragan ÅŸi, respectiv, ciclon, scrie luni ziarul El Pais în ediÅ£ia electronică.

Cicloanele, termenul generic pentru aceste furtuni dezlănÅ£uite, sunt clasificate în funcÅ£ie de scara Saffir-Simpson în cinci categorii, în funcÅ£ie de forÅ£a vânturilor ÅŸi de potenÅ£ialele pagube. Supertaifunul Haiyan este un ciclon din categoria 5, cea mai înaltă, cu vânturi maxime estimate la 315 kilometri pe oră ÅŸi rafale care pot ajunge la până 380 de kilometri pe oră, potrivit AgenÅ£iei japoneze de meteorologie ÅŸi Centrului american de previziune a cicloanelor tropicale.

La punctul său culminant, intensitatea a oscilat - conform calculelor - la între 870 ÅŸi 895 de hectopascali (hPa). Ar putea fi cel mai violent ciclon măsurat până acum. Recordul anterior îl deÅ£inea ciclonul Tip, din oceanul Pacific, cu 870 de hectopascali, înregistraÅ£i la 12 octombrie 1979, cu vânturi maxime estimate atunci la 305 de kilometri pe oră, potrivit Météo France.

În fiecare an, între lunile iunie ÅŸi octombrie, insulele Filipine sunt măturate de circa 20 de furtuni puternice. La scară mondială, circa 80 de cicloane se formează anual în apele tropicale.

Ciclonul este un fenomen al mărilor calde: pentru a se dezvolta, este necesar ca apa oceanului să depăşească 26 de grade. Uraganul îÅŸi acumulează energia din căldura degajată de mare, iar după trecerea sa, apele se răcesc. Ciclonul exercită astfel rolul unei uriaÅŸe 'valve de siguranţă' care evacuează excesul de energie acumulat de oceane în zonele tropicale.

Cicloanele au un diametru între 500 ÅŸi 1.000 de kilometri, iar centrul lor este relativ calm ÅŸi poartă denumirea de 'ochiul urganului'. Când ajung deasupra unui continent, cicloanele slăbesc progresiv în intensitate, nu fără să provoace importante pagube ca urmare a ploilor ÅŸi a vânturilor violente. Uraganele sunt însoÅ£ite de fenomene maritime foarte periculoase precum valurile provocate de vânt ÅŸi care se deplasează la fel de repede ca ciclonul.

Nivelul mării poate creÅŸte cu mai mulÅ£i metri în înălÅ£ime. Este aÅŸa numita 'maree a furtunii' care provoacă inundaÅ£ii puternice. Traiectoria unui ciclon este urmărită de sateliÅ£i ÅŸi face obiectul unei supravegheri internaÅ£ionale coordonate de OrganizaÅ£ia Meteorologică Mondială (OMM), care are centre la Miami, Tokyo ÅŸi Honolulu.AGERPRES