Scutul de la Deveselu este inaugurat joi in prezenta premierului Dacian Ciolos, a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, si a unei delegatii americane pentru a marca certificarea bazei, declarata operationala in decembrie 2015, sase ani dupa ce SUA a anuntat proiectul.

Presedintele Klaus Iohannis l-a primit joi la Palatul Cotroceni pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spunand ca este o zi importanta pentru Romania datorita inaugurarii bazei Deveselu.

"Bine ati revenit in Romania si la Palatul Cotroceni. Este o zi foarte importanta pentru noi toti cei de aici, inaugurarea bazei Deveselu. In afara de asta, ma bucur foarte mult ca ati decis sa veniti sa discutam si putem aprofunda proiectele comune, in special summit-ul de la Varsovia si sa gasim o abordare comuna buna", a spus presedintele.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, joi, la Palatul Cotroceni ca Romania este un aliat de incredere al aliantei, iar "NATO se angajeaza solemn fata de securitatea Romaniei", precizand ca scutul antiracheta de la Deveselul nu este indreptat impotriva Rusiei.

Inaltul oficial NATO a spus ca asteapta cu nerabdare sa mearga la inaugurarea scutulul antiracheta de la Deveselu si a multumit Romaniei pentru angajamentele Romaniei si pentru contributia pe care o are in cadrul aliantei. El a calificat drept "excelenta" discutia cu presedintele Romaniei, Klaus Iohannis.

Jens Stoltenberg a invocat "actiunile agresive ale Rusiei" in Ucraina si a spus ca NATO trebuie sa reactioneze la un astfel de comportomanent. "Nu dorim o confruntare cu Rusia, nu ne dorim un nou razboi rece", a spus el, precizand ca nu este nicio contradictie intre consolidarea prezentei NATO pe flancul estic si un dialog cu Federatia Rusa.

Secretarul general al NATO a mai spus ca Rusia este dispusa sa foloseasca forta pentru a incalca granitele, este un tipar folosit, tocmai din acest motiv NATO nu poate fi pasiv.

El a insitat insa ca scutul antiracheta de la Deveselu are un caracter defensiv.

La eveniment vor mai participa ministrii de Externe si al Apararii, Lazar Comanescu, respectiv Mihnea Motoc, reprezentanti ai Departamentului american al Apararii, ai Departamentului de Stat al SUA, ai NATO, ai Fortelor Navale ale SUA dislocate in Europa, reprezentanti ai corpului diplomatic acreditat la Bucuresti, precum si ai autoritatilor locale. Oficialii vor face turul centrului de comanda al Facilitatii antiracheta, urmand ca la ora 13,00 seful Executivului sa sustina o conferinta de presa comuna cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, si cu adjunctul Secretarului apararii al SUA, Robert Work. Dacian Ciolos va avea apoi o intrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, urmata de semnarea in Cartea de Onoare a Bazei militare Deveselu.

''Romania a sustinut de la inceput eforturile aliate pe linia apararii antiracheta, in baza principiilor indivizibilitatii securitatii si solidaritatii aliate. Romania sprijina acoperirea completa a teritoriului, populatiilor si fortelor aliate din Europa. Apararea antiracheta presupune un efort colectiv, iar prin gazduirea Facilitatii de la Deveselu Romania isi asuma concret un astfel de efort'', considera premierul Dacian Ciolos.

Participarea Romaniei la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de aparare antiracheta a fost decisa de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii la 4 februarie 2010.

Negocierea pentru scutul de la Deveselu au fost conduse de asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru Controlul, Verificarea si Conformitatea Armamentelor, Frank Rose, iar pentru partea romana a negociat fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu.

"SUA nu a avut niciodata un partener mai bun decat Romania, fie ca e vorba de negocierea sau implementarea acordului. O mare parte din merit apartine lui Daniel (Ionita – secretar de stat MAE – n.r.) si lui Bogdan Aurescu, care a fost negociatorul sef pentru partea romana. Le acord atat de multa incredere pentru ca au fost capabili sa treaca de la concept la un dispozitiv operational in sase ani, mentinandu-se in limitele de timp si de buget", a spus Frank Rose, intr-o conferinta de presa tinuta miercuri la Bucuresti.

Rose a mai spus ca baza de la Deveselu, combinata cu navele din Marea Mediterana, ofera o imbunatatire semnificativa a sistemului de aparare al NATO fata de amenintarile cu rachete balistice cu raza mica si medie de actiune provenite din afara zonei euro-atlantice.

Rusia si-a exprimat nemultumirea in mai multe randuri referitor la scutul de la Deveselu si chiar a amenintat cu repercursiuni subliniind ca detine rachete care pot distruge atat baza din Romania, cat si pe cea din Polonia, in timp ce oficiali NATO, romani si americani au dat asigurari ca scutul nu este indreptat impotriva Rusiei.

"Instalarea elementelor antiracheta in Romania afecteaza interesele de securitate ale Rusiei", a transmis miercuri Ministerul rus de Externe, conform Interfax. "Decizia Statelor Unite de a instala elemente antibalistice in Romania este gresita, existand riscul afectarii echilibrului strategic", a subliniat diplomatia rusa. "In plus, este vorba de o incalcare de catre Statele Unite a Tratatului Fortelor Nucleare Intermediare", a reiterat Moscova.

Pe de alta parte, Frank Rose a explicat miercuri la Bucuresti ca sistemul nu este capabil sa submineze capacitatile strategice, ci doar sa contracareze amenintari venite din afara zonei NATO. De asemenea, oficialul american a mai spus ca in ultimii 25 de ani au existat numeroase propuneri de cooperare pe tema apararii antiracheta intre NATO, SUA si Rusia, inclusiv pentru doua centre de aparare de acest tip pentru care sa colaboreze Rusia cu NATO, dar ca in 2013 Rusia a incheiat unilateral dialogul, inainte de alipirea Crimeei.

"Am avea niste provocari foarte, foarte dificile in a ne descurca cu sisteme rusesti avansate. Rusii construiesc sisteme pentru rachete de mult timp si stiu cum sa faca asta bine. (...) Sistemul nostru de aparare nu are capacitatea tehnica sa contracareze o asfel de amenintare. As mentiona si ca au multe rachete, deci chiar daca ai vrea sa faci capacitatea de aparare impotriva Rusiei, iar SUA si NATO nu fac asta, ai avea multe provocari pentru ca sistemul este sofisticat si au un numar mare", a explicat Frank Rose.

Oficialul american a subliniat ca Iranul a continuat sa dezvolte, sa testeze si sa desfasoare rachete cu raza scurta, medie si intermediara de actiune in ultimele luni, care pot ajunge in unele parti ale Europei, inclusiv in Romania.

De altfel, Moscova a anuntat ca a inceput sa lucreze la imbunatatirea capacitatilor pentru depasirea sistemului antiracheta al Aliantei Nord-Atlantice. Rusia va dezvolta noi rachete intercontinentale, capabile sa contracareze sistemele antiracheta americane instalate de NATO in Romania si Polonia, a avertizat marti Serghei Karakaiev, seful Comandamentului fortelor strategice ruse.

Presedintele american Barack Obama a anuntat planurile pentru intarirea sistemul antiracheta din Europa in septembrie 2009.

In prima faza a proiectului s-a amplasat un radar antiracheta in Turcia si nave cu sisteme antiracheta in Marea Mediterana. In septembrie anul trecut a fost amplasata a patra si ultima nava in Mediterana.

In a doua faza a proiectului americanii au terminat contructia bazei de la Deveselu si au livrat sistemul de interceptare, iar joi are loc ceremonia oficiala pentru marcarea certificarii bazei.

A treia faza presupune construirea unei noi baze in Polonia, echipata cu tehologie superioara celei din Romania, contractul pentru construirea acesteia fiind atribuit in februarie anul acesta, urmand sa devina operationala in cursul anului 2018.

Viceamiralul James D. Syring, directorul Agentiei de Aparare Antiracheta a SUA, a explicat in decembrie la Bucuresti ca sistemul de la Deveselu este o adaptare a sistemului naval de aparare antiracheta AEGIS, care foloseste un radar SPY-1, un procesor de semnale multi-misiune, un sistem de lansare verticala Mark 41 si alte procesoare de comanda, control si comunicatii. Sistemul este capabil sa lanseze rachete interceptoare SM-3 Block IA, IB, iar din 2018 Block IIA.

Constructia hangarului de la Deveselu a inceput in New Jersey si a fost finalizata in Romania in 2014, iar instalarea a avut loc din septembrie 2014 pana in martie 2015. Au fost livrate peste Ocean, in Romania, 156 de containere cu peste 900 de tone de otel, conform lui Syring. Sistemul de la Deveselu a fost gata in august 2015, apoi a intrat in teste, fiind declarat operational in decembrie 2015.

Initial costul estimat al componentei terestre AEGIS de la Deveselu a fost de peste 500 de milioane de dolari. In 2013, Congresul SUA a alocat 265 de milioane de dolari acestui proiect dezvoltat de Agentia de Aparare Antiracheta a SUA, iar in 2014 proiectul a primit de la bugetul SUA 80 de milioane de dolari.

Romania a investit 11,2 milioane de dolari in baza de la Deveselu, conform ministrului Apararii, Mihnea Motoc. Pentru anul fiscal 2015, Agentia de Aparare Antiracheta a SUA a solicitat Congresului o finantare de 123 de milioane de dolari pentru finalizarea componentei de la Deveselu si pornirea lucrarilor din Polonia.

La baza de la Deveselu, Armata SUA a acordat prin licitatie 4 mari contracte de lucrari, in valoare totala de aproximativ 177 de milioane de dolari. Cele patru firme care le-au castigat sunt Kellog Brown & Root Services (SUA, 134 milioane dolari), Exelis Systems Corporation (SUA, 5,7 milioane dolari), Glacial PROD SRL (Romania, cel mai mic contract, de 3,3 milioane dolari) si Zafer Taahhut, Insaat VE Ticaret A.S (Turcia, 33,6 milioane de dolari).

Baza de la Deveselu este in prezent una dintre cele mai moderne unitati militare din administrarea Ministerului Apararii Nationale, fiind construita la inceputul anilor '50 cu sprijin sovietic si devenind apoi o importanta baza de aviatie militara, cu toate dotarile necesare.

Acolo au aterizat primele aparate MIG 15, in martie 1952, iar ulterior ele au fost inlocuite cu MIG 19. Prima escadrila de MIG-21F-13 a aterizat tot la aceasta baza, in februarie 1962.

Tot ca o premiera, la baza aeriana de la Deveselu a fost facut primul zbor supersonic cu un MIG 19, in anii '60.

Baza de la Deveselu servea in anii '80 atat pentru zboruri de noapte, cat si pentru zboruri de zi, cu patru escadrile, operate de o suta de piloti. Pana in anii '90, baza a mai functionat doar pentru aparare aeriana cu o singura unitate operata pe timp de noapte. Dupa 2002, baza nu a mai fost operationala.