Santul de aparare al fortificatiei turcesti din Timisoara, mentionata în scrierile si hartile vechi si care dateaza din secolul al XVI-lea, a fost descoperit de arheologi în Piata Unirii, unde au loc lucrari de reamenajare, fiind, de asemenea, gasite obiecte ceramice si doua schelete umane.

Arheologul de la Muzeul Banatului Dragos Diaconescu, care face parte din echipa de cercetare a santierului arheologic din Piata Unirii din Timisoara, a declarat, duminica, pentru corespondentul MEDIAFAX, ca acolo a fost descoperit santul de aparare al fortificatiei turcesti din secolul al XVI-lea.

Fortificatia turceasca de la Timisoara este mentionata în scrierile istorice, existând si harti vechi cu amplasamentul acesteia, însa arheologii nu vor sapa pentru descoperirea acesteia, întrucât planul de reamenajare nu cuprinde si perimetrul unde ar fi construita cetatea.

Potrivit sursei citate, arheologii au gasit inclusiv bustenii de stejar care protejau santul de aparare construit din bucati de caramida si pamânt batut. De asemenea, pe straturile de pamânt sapate de cercetatori se poate vedea un strat gros de cenusa, de pe vremea când Eugeniu de Savoya cucerea cetatea Timisoarei, în 1716.

"Se vede latura exterioara a santului cu apa al fortificatiei turcesti din Timisoara. Se poate vedea un sir de busteni pusi unul lânga altul, cel mai probabil lemn de stejar. Aveau rolul de a întari malul santului cu apa, pentru a-l proteja de eroziunea provocata de apa. În anul 1718 armata austriaca executa niste sectiuni transversale prin fortificatiile cetatii turcesti si acum ni se prezinta niste imagini generale despre acest aspect. Este foarte clar ca turcii au întarit cu lemn de stejar marginile atât din exterior, cât si din interior ale santului de fortificatie. În partea sudica se vede valul de pamânt al cetatii turcesti, val care era dublat de mai multe rânduri de palisade. Acest lucru înseamna garduri mari, facute din busteni, îmbracate în lut si vopsite", a explicat arheologul Dragos Diaconescu.

Arheologii au putut stabili, în urma sapaturilor din Piata Unirii, ca zidul cetatii Timisoara, la momentul când santul de aparare era functional, adica în secolul al XVI-lea, era alb si a fost construit din lemn si lut.

"Practic, zidul cetatii la momentul respectiv era de culoare alba, fiind construit din lemn si din lut. Putea sa absoarba mult mai bine socul pe care îl provocau armele de foc, destul de evoluate la începutul secolului al XVIII-lea, arme de foc pe care, de altfel, Eugeniu de Savoya le foloseste pe deplin în momentul asediului (în anul 1716 - n.r.)", a spus arheologul Dragos Diaconescu.

Tot în Piata Unirii din Timisoara au fost gasite si obiecte, printre care vase sau fragmente de vase din ceramica, dar si arme sau unelte.

"Sunt foarte multe obiecte descoperite: ceramica, unelte, arme. Sunt fragmente de ghiulele, cutite care pot fi si unelte casnice si arme. Doua dintre ele sunt de tip briceag. Acum sunt la inventariere, la Muzeul Banatului", a mentionat arheologul. Mai multe pe Mediafax.ro