Desi nu se înscrie în munţii de peste 2.000 de metri din ţară, în masivul Ceahlău temperaturile resimţite de corpul uman pot ajunge şi la -100 de grade Celsius.

Condiţiile atmosferice din ultimele zile, în care vantul a înregistrat în anumite zone ale ţării şi 70-80km/h, au intensificat senzaţia de frig resimţită de oameni. Una dintre informaţiile prezentate periodic de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) este „harta indicelui de răcire“, o măsură a temperaturii pe care o simte omul în anumite condiţii. 

 

In weekendul trecut, vineri, 6 decembrie, la pranz, pe varful Toaca din Ceahlău (1.904 metri) au fost resimţite, conform datelor ANM, -74 de grade Celsius, deşi temperatura aerului era de -13,5 grade Celsius. Spre seară, s-a înregistrat un indice de răcire de -66 de grade Celsius, tot la -13,5 grade. Pe varfuri cu mult mai înalte din ţară, valorile au fost mai reduse. Spre exemplu, pe varful Omu (2.505 metri) s-au resimţit sambătă -51 de grade Celsius. „Sunt situaţii frecvente cu -20 de grade în termometre, iar dacă bate vantul se poate ajunge şi la un indice de răcire de -100 de grade Celsius“, explică Dan Miron, şeful staţiei meteo de pe varful Toaca. 

 

Temperatura resimţită de om în condiţii de ger combinate cu vant este una din preocupările de caţiva ani ale şefului Salvamont Neamţ, Raul Papalicef. „Noi de peste zece ani lucrăm cu un indicator denumit «wind chill», după termenul folosit de armata americană. Acesta reprezintă puterea de îngheţ a vantului asupra celulei biologice“, spune Raul Papalicef. 

 

„Dacă temperatura scade pană la -32 de grade, iar viteza vantului are o medie de 48-50 km/h, echipele vor fi expuse la o temperatură de aproximativ - 58 de grade Celsius, la care suprafeţele de corp neprotejate îngheaţă în 30 de secunde. Rata de supravieţuire nu depăşeşte 60 de minute“, arată Papalicef. 

 

Muntele Ceahlău devine periculos în aceste condiţii. „Situaţia este generată de poziţia muntelui şi de faptul că vantul se loveşte de pereţii stancoşi şi se accelerează“, a precizat şeful staţiei meteo Toaca.

 

„Pe traseul de la Durău spre cabana Dochia, un punct de risc este la «curmătură», o porţiune de circa 100 de metri, la nord de Cuşma Dorobanţului, care trebuie străbătută în 4, maximum 5 minute. O altă zonă cu risc este în şaua Panaghiei, în dreptul cabanei meteo. Aici e vorba de numai 60 de metri expuşi în culoarul de vant. Alte două porţiuni sunt în şaua Lespezi, respectiv o zonă care urcă prin jnepeniş spre cabana Dochia, venind pe traseul Lutul Roşu“, spune Papalicef. 

 

Cele patru zone riscante din Ceahlău

 

Cuşma Dorobanţului - zona „curmătură“

Şaua Panaghiei, în dreptul cabanei meteo  

Şaua Lespezi 

Zona de jnepeniş spre cabana Dochia (pe traseul Lutul Roşu)

 

Cum să supravieţuieşti pe munte iarna

 

Turiştii care vor să urce pe Ceahlău în sezonul de iarnă trebuie să se informeze despre situaţia din masiv, iar dacă sunt emise coduri de avertizare de vant puternic, indicat ar fi să nu se aventureze în ascensiune. Din luna decembrie, traseele accesibile sunt cele aflate în afara culoarelor de vant, respectiv Jgheabul cu Hotar sau Lutul Roşu (cu excepţia zonei de ieşire spre Dochia, pe o porţiune de circa 200 de metri). 

 

Salvamontiştii spun că de evitat sunt traseele prin Poiana Maicilor, unde se formează troiene, la Stănile, cel mai expus în vant, şi mai ales traseul Durău - Cascada Duruitoarea, unde cad bucăţi de gheaţă sau de pietre. „De preferat este ca urcarea să se facă de dimineaţă, deoarece atunci atmosfera e mai calmă. Seara, efectele fizice sunt amplificate, iar masele de aer încep să-şi intensifice activitatea. In plus, după ora 16.00, scade vizibilitatea, iar în decembrie se lasă brusc un întuneric greu de pătruns după ora 17.00“, spune Raul Papalicef. 

 

La astfel de ascensiuni nu trebuie să lipsească ochelarii de vant, deoarece cristalele de gheaţă pot produce orbirea. Un alt sfat este să nu scoateţi mănuşa din maini în condiţii de vant puternic, chiar dacă sună telefonul. Nu în ultimul rand, trebuie solicitată imediat asistenţa echipajelor la numărul „0 salvamont“, în cazul în care apar probleme. Apelul este direcţionat spre Dispeceratul Naţional Salvamont, care trimite echipele spre locul de unde s-a cerut ajutor. ADEVARUL.ro