"Am făcut un zbor tehnic de pe Băneasa, ocazie cu care am verificat aparatele, instalaţiile, şi mi-am dat acordul. Singurul lucru pe care l-am reclamat noi era un ADF (sistem de navigaţie - n.r.)", a spus el, adăugând şi că prin chederele de la uşă sufla vântul. Conform lui Ialomiţeanu, chederele au fost schimbate, iar acelaşi lucru s-a întâmplat cu ADF-ul.

Pilotul, care are mulţi ani de experienţă, a precizat că aparatul implicat în accident nu era unul cu care să-i fie teamă să zboare pe traseul parcurs luni.

În ceea ce priveşte circumstanţele producerii accidentului, Valentin Ialomiţeanu a spus că, din câte a înţeles, în 20 ianuarie, când a avut loc accidentul soldat cu moartea pilotului Adrian Iovan şi a Aureliei Ion, studentă la medicină militară, a existat un front atmosferic propice pentru givraj.

"Ei au mers foarte bine în partea de sud a Carpaţilor. A fost o atmosferă propice, nu s-a întâmplat nimic. Când au ajuns la Făgăraş, probabil a început să se depună gheaţă, că ei zburau în plafon şi la un moment dat, după ce au trecut de munţi, au cerut să coboare, fiindcă se depusese gheaţă pe ei. Şi au coborât la 8.500. Asta am înţeles. Au trecut peste Sibiu şi şi-au continuat drumul", a spus pilotul la Gândul Live.

Întrebat dacă avionul putea să se oprească la Sibiu, Ialomiţeanu a răspuns: "Asta n-am înţeles". El a apreciat că pilotul ar fi trebuit să le explice medicilor că, oricât de mare este urgenţa, este bine să aterizeze la Sibiu, să mai aştepte şi, dacă timpul era favorabil, să meargă mai departe. O altă variantă indicată de Valentin Ialomiţeanu a fost ca pilotul să facă procedura la Sibiu, să ajungă sub plafon şi să continue drumul, dar nu pe traiectul iniţial, ci să facă un zbor "la vedere", luând-o spre Deva, apoi pe Mureş, până la Arad, ar fi lăsat Aradul pe stânga şi se ducea la Oradea.

În ceea ce priveşte aterizarea realizată de Iovan, Valentin Ialomiţeanu a spus că avionul a venit "destul de lin, nu avea scuturături", fiind menţinut cu botul în sus.

"A avut neşansa acelui copac care l-a rotit, practic", a remarcat pilotul, adăugând că Iovan a fost prea încrezător în avionul pe care zbura.

El a calificat drept "un mare semn de întrebare" problemele în localizarea aparatului, despre care a spus că avea sistem ELT, care merge pe trei frecvenţe şi care porneşte automat în urma unui impact.

"Azi-noapte, dispecerul care a rămas la Şcoală a primit un telefon de la ROMATSA, care i-a spus: «Opriţi ELT-ul ăla, că ne înnebuneşte»". El se aude în cască, fiind un piuit continuu, pentru că emite pentru a fi localizat, a explicat Ialomiţeanu.

"ELT-ul a pornit şi a mers, că el merge până i se termină bateria", a precizat el. Valentin Ialomiţeanu a apreciat că aeronava ar fi putut fi localizată cu uşurinţă, condiţia fiind ca şi echipele de căutare să aibă o aparatură similară ADF-ului de la bordul avionului, care "poate fi o cutiuţă şi cu ac care să se ducă după frecvenţa respectivă".

"ROMTSA trebuia să confirme semnalul ELT şi să spună locul unde se găseşte. Ar fi trebuit să transmită semnalul prin satelit, care să capteze coordonatele şi să le transmită imediat", a explicat Ialomiţeanu. Ca principiu, el a subliniat că sistemul ELT se declanşează automat, anunţă satelitul, iar apoi este necesară corespondenţa cu satelitul.

Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa după ce un avion de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat, luni după-amiază, într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba.

În urma accidentului, au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi patru medici - Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sf. Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care a suferit un accident vascular cerebral. Mediafax.ro