Procurorii DIICOT Cluj au retinut trei persoane dintr-o grupare infractionala, care utilizau o noua metoda de inselare a bancilor, respectiv deschideau conturi pe numele unor persoane nevoiase, depuneau suma de 4.000 de lei, dupa care retrageau simultan aceeasi suma de la bancomat si de la ghiseul bancii.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, István Fekete Marczika, Ioan Purcar si Sorin Purcar au fost retinuti pentru savarsirea infractiunilor de constituire a unui grup infractional organizat, frauda informatica, in forma continuata, si acces ilegal la un sistem informatic.

Anchetatorii sustin ca, in anul 2016, István Fekete Marczika, Ioan Purcar si Sorin Purcar au constituit un grup infractional organizat, la care ulterior au mai aderat alte trei persoane, care a avut ca scop realizarea de operatiuni frauduloase prin efectuarea de operatiuni de deschidere de conturi si de depunere/ retragere de sume de bani de la ghisee si bancomate amplasate pe raza judetelor Cluj, Salaj, Mures si Brasov, apartinand unei unitati bancare.

In fapt, s-a retinut ca membrii gruparii au recrutat 34 de persoane care aveau o situatie materiala precara si pe care, sub diferite pretexte si cu promisiunea unui ajutor financiar, le-au convins sa isi deschida conturi la o unitate bancara de pe teritoriul Romaniei, cu carduri atasate. Dupa deschiderea conturilor, titularii au predat cardurile atasate membrilor gruparii, comunicandu-le codurile PIN. Dupa activarea cardului bancar, inculpatii efectuau operatiuni test de depunere (de regula, prin APT) – retragere de numerar (la bancomat), de sume mici de bani, pentru a verifica daca este functional contul. Ulterior (de regula, in aceeasi zi si la scurt timp de la finalizarea cu succes a operatiunilor-test), contul era alimentat cu aproximativ 4.000 de lei, in majoritatea cazurilor prin depuneri de numerar la APT, aparate automate situate pe raza judetelor Salaj si Cluj.

In aceeasi zi, unul dintre membrii gruparii cu rol de „insotitor” si titularul contului se prezentau la banca. La indicatia „insotitorului”, titularul de cont il informa pe functionarul de la ghiseu ca doreste sa ridice banii din cont – circa 4.000 de lei, sens in care ii prezenta un act de identitate, timp in care unul dintre membrii gruparii, cu rol de „utilizator de card”, se afla deja la bancomat (avand asupra sa cardul) si comunica telefonic permanent cu „insotitorul”. In momentul in care „insotitorul” sesiza ca functionarul bancar initiase, in sistemul informatic al bancii, operatiunea de retragere de numerar (prin interpretarea „miscarilor” acestuia), il anunta telefonic pe „utilizatorul de card”, iar acesta din urma tasta la bancomat comenziile de retragere a sumei de 4.000 de lei.

Procurorii sustin ca inculpatii aveau reprezentarea ca suma respectiva nu mai exista in contul bancar si profitau de faptul ca „bancomatul” nu stia inca acest lucru, respectiv de acel interval foarte scurt de timp (cateva secunde) necesar pentru transmiterea informatiilor de la statiile de lucru ale functionarilor bancari catre serverul bancii pe de o parte si pentru transmiterea informatiilor de la bancomate catre serverul bancii, pe de alta parte.

„Urmare a ridicarii (de la ghiseu) si a retragerii (de la bancomat) simultane de numerar – suma de aproximativ 4.000 de lei -, in contul titularului erau inregistrate doua operatiuni bancare realizate intr-un interval de cateva secunde, fapt ce se solda cu inregistrarea unui ‘descoperit neautorizat de cont’, respectiv cu pagubirea bancii cu suma retrasa la bancomat. Intrucat s-au inregistrat situatii cand nu a existat o coordonare perfecta intre ‘insotitor’ si ‘utilizatorul de card’, operatiunile care faceau parte din schema infractionala se repetau pana la reusita, respectiv, depunerea sumei de 4.000 de lei in cont, la scurt timp urmata de ridicarea sumei de la ghiseu si incercare de a retrage aceeasi suma de la bancomat. Depunerile in cont prin APT au fost realizate de catre membrii gruparii infractionale, nu de titulari. In proportie covarsitoare, operatiunile pe un anumit cont au fost realizate in locatii diferite, acest mod de actiune facand parte din ‘schema infractionala’ – de exemplu operatiunile-test se realizau la ghiseu/APT si ATM din locatia X, depunerea in cont a sumei de 4.000 de lei se realiza la un ghiseu/APT din locatia Y, ridicarea sumei de 4.000 de lei la un ghiseu din locatia Z, iar retragerea sumei de 4.000 de lei la un ATM din locatia W”, sustin procurorii.

Prejudiciul in acest caz se ridica la 72.249 de lei.

István Fekete Marczika si Sorin Purcar au fost prezentati vineri Tribunalului Cluj cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive pe o durata de 30 de zile, iar fata de Ioan Purcar procurorii DIICOT Cluj au dispus luarea masurii controlului judiciar pentru o perioada de 60 de zile.

Actiunea a fost efectuata impreuna cu ofiteri de politie judiciara din cadrul Brigazilor de Combatere a Criminalitatii Organizate Cluj si Mures, cu suportul de specialitate al Directiei Operatiuni Speciale. AGERPRES