"Guvernul ucrainean are responsabilitatea de a face tot posibilul pentru ca armata să nu fie implicată în această criză politică", a reafirmat Rasmussen, la încheierea unei întrevederi cu premierul grec Antonis Samaras, a cărui ţară asigură preşedinţia UE.

De asemenea, Rasmussen a îndemnat puterea şi opoziţia "să pună capăt violenţelor" şi a subliniat că "dialogul este singura cale pentru găsirea unei soluţii".

De altfel, Rasmussen a atras atenţia într-un comunicat dat publicităţii încă de miercuri seară că Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) va pune în discuţie cooperarea cu Ucraina în cazul în care armata va interveni împotriva protestatarilor opoziţiei.

Secretarul general al NATO participă, la Atena, la o reuniune informală a miniştrilor Apărării din statele UE.

Relaţiile dintre NATO şi Ucraina au fost lansate oficial în 1991, când Ucraina a devenit membră a Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic (redenumit Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, în 1997), imediat după obţinerea independenţei, în momentul destrămării URSS.

În 1994, Ucraina a fost prima ţară din Comunitatea Statelor Independente (CSI) care a aderat la Parteneriatul pentru Pace (PPP), lansat în special cu Rusia şi fostele republici sovietice. De asemenea, în anii '90 Ucraina a sprijinit operaţiunile de menţinere a păcii conduse de NATO în Balcani.

În 1997, NATO şi Ucraina au semnat o cartă pentru un parteneriat specific. În aprilie 2008, la summitul NATO de la Bucureşti, liderii ţărilor aliate au convenit că Ucraina are vocaţia să devină membră a NATO. Cu toate acestea, în 2010, Guvernul de la Kiev format în urma alegerii preşedintelui Viktor Ianukovici a anunţat că, deocamdată, nu mai urmăreşte obiectivul aderării la NATO, exprimându-se însă pentru menţinerea nivelului actual de cooperare cu Alianţa Nord-Atlantică. Mediafax.ro