Cu un zambet de Hollywood, talent de povestitor de neegalat si un joc actoricesc care il plaseaza printre legendele teatrului si filmului de pe plaiurile mioritice, Florin Piersic este unul dintre cei mai iubiti romani, un izvor nesecat de intamplari spumoase, istorisiri profunde si iubiri care si astazi fac deliciul romanticilor.

In spatele rasului molipsitor si bunei dispozitii contagioase sta insa o mare drama care il face si acum sa lacrimeze pe marele actor.

La varsta de sapte ani, cand era inca un copil poznas si inocent care facea nazbatii in gradina parinteasca, baiatul s-a maturizat inainte de vreme din cauza unei lovituri crancene.

„Imi aduc aminte ca prin ceata ca am avut o sora. Se chema Lucica. Lucia Piersic. In una din zile, sora mea, asta o stiu din ceea ce mi s-a istorisit de mama si tata, a plecat pe malul Prutului impreuna cu elevele de la Liceul „Oltea” sa culeaga plante pentru soldatii de pe front. Era in 1942. Pentru prima oara, povestea mama, a condus-o pana in coltul strazii. Parca a avut o presimtire. Mama i-a spus: „Lucica, nu cumva sa faci baie, fiindca Prutul e foarte periculos”. Ea nu a facut baie. Dar copiii de la Liceul „Mihai Viteazul”, au inceput sa faca baie. Una dintre fete, chiar colega ei de banca, Doina Puha, fiica unui general din Cernauti, a inceput sa tipe ca a luat-o un vartej. Sora mea care era si campioana la inot, imbracata cum era, a sarit in apa ca sa o scoata pe Doina. 

Din intamplare sau nu din intamplare, fiindca asa-i destinul, pe acolo trecea un domn, Peisah se numea… L-am cunoscut, nu mai traieste. El, auzind tipete, a sarit in apa, si prima pe care a scos-o a fost Doina, cand a sarit dupa Lucica, nu a mai gasit-o… Au gasit-o dupa patru zile, la 11 km distanta, in Basarabia. Parintii mei au lipsit o perioada de acasa, daca ma puteti crede, sa stiti ca nu am spus nimanui asta, ei au lipsit ca sa faca spiritism la Bucuresti dorind sa vorbeasca cu ea. Imi aduc aminte de ziua cand au venit acasa, la Cernauti. Ploua in acea zi. I-am vazut prin geam… Am stat la generalul Puha perioada in care parintii mei au lipsit. Eu m-am repezit la ei si am strigat atunci : „Au venit mama si tata”. Mama m-a luat in brate. A urmat  replica care ma urmareste si astazi. Ma obsedeaza. Mama a spus: „Lucica nu mai vine”… “, a declarat Florin Piersic in urma cu ceva timp pentru vipmagazin.md.