Fostul preşedinte islamist egiptean Mohamed Morsi, destituit de armată în urmă cu patru luni, a sosit luni la tribunalul de la Cairo unde va fi judecat pentru "incitare la omor" împotriva unor manifestanţi, în timp ce poliţişti şi militari împanzesc capitala, anticipandu-se reuniuni ale susţinătorilor acestuia.

Primul şef de stat ales în mod democratic în Egipt era deţinut în secret de către armată, de cand a fost destituit, pe 3 iulie, la cateva zile după ce egiptenii au ieşit în stradă pentru a cere plecarea sa de la putere, acuzandu-l de acapararea puterii spre profitul confreriei sale, Fraţii Musulmani, şi că vrea să islamizeze societatea în ritm alert.

Există temeri potrivit cărora ar putea izbucni noi violenţe, deoarece noua putere instalată de armată reprimă în sange manifestaţiile pro-Morsi, începand de la 14 august, cand poliţişti şi militari au ucis sute de susţinători ai preşedintelui destituit, în cursul disperării unei mişcări de ocupare a acestora la Cairo. De atunci, peste 1.000 de manifestanţi au fost ucişi, iar alţi aproape 2.000 de membri ai confreriei au fost arestaţi, inclusiv principalii lideri ai acesteia, judecaţi, la fel ca Morsi pentru "incitare la omor".

Morsi, care riscă pedeapsa cu moartea în acest proces, a sosit luni dimineaţa, la bordul unui elicopter, la Curtea care se întruneşte în sediul Academiei de Poliţie, într-un cartier din estul capitalei egiptene, a declarat pentru AFP şeful Poliţiei din Cairo Osama el-Soghayar.

Susţinătorii săi au anunţat deja că nu vor recunoaşte autoritatea judecătorilor săi şi nici legitimitatea unui proces pe care îl consideră orchestrat de către o putere care emană de la o "lovitură de stat" militară.

Paisprezece co-acuzaţi, inclusiv cadre din cadrul mişcării Fraţii Musulmani, au sosit, de asemenea, la tribunal pentru a fi judecaţi pentru aceleaşi capete de acuzare ca Morsi, şi anume "incitare la omor" împotriva manifestanţilor din faţa palatului prezidenţial, pe 5 decembrie 2012, cand în confruntări au fost ucise cel puţin şapte persoane.

Autorităţile au anunţat că au mobilizat aproximativ 20.000 de oameni la Cairo, o metropolă cu 20 de milioane de locuitori, împanzită deja, de la 3 iulie, de tancuri şi numeroase baraje de poliţie.

Amnesty International (AI) apreciază că acest proces este un "test" de evaluare a voinţei autorităţilor interimare de a respecta drepturile omului.

ONG-ul le îndemană "să îl aducă pe Mohamed Morsi la audieri şi să îi acorde dreptul la un proces just, în particular să îi permită să conteste probele care vor putea fi prezentate împotriva sa în faţa Curţii".

"Dacă lucrurile nu vor sta aşa, atunci va fi permis să se ridice întrebări cu privire la motivaţiile ascunse ale procesului", adaugă organizaţia internaţională.

Avocaţii lui Morsi au anunţat că vor asista la proces nu pentru a-l apăra în faţa judecătorilor, a căror legitimitate nu o recunoaşte, ci "pentru a supraveghea procedura judiciară".

Puţinele persoane care l-au văzut pe Morsi în locul de detenţie îl consideră hotărat să îşi apere "legitimitatea" obţinută la urne, aşa cum a afirmat într-o înregistrare video în seara în care a fost destituit.

Faptele care-i sunt reproşate au marcat o cotitură în timpul mandatului său. După şase luni de putere, el a emis un decret care-l plasa deasupra oricărui control judiciar, declanşand manifestaţii în faţa sediului preşedinţiei.

Apreciind că poliţia nu a putut să îl protejeze pe preşedinte, mişcarea Fraţii Musulmani îşi îndemna susţinătorii să disloce protestatarii. Aceste violenţe - care s-au soldat cu şapte morţi - au consolidat randurile opoziţiei anti-Morsi care, şase luni mai tarziu, se mobiliza în stradă pentru a-i cere să plece şi obţinea susţinerea militarilor.

De la reprimarea extrem de sangeroasă a manifestaţiilor pro-Morsi în august, membrii confreriei, decimaţi sau încarceraţi, întarzie să mobilizeze mulţimea, în pofida îndemnurilor zilnice la manifestaţii "paşnice". Insă hotărarea lor ar putea să conducă la o nouă baie de sange luni, în cazul în care se apropie de tribunal sau blochează artere importante în Cairo.

Guvernul, condus de facto de către armată, care a promis alegeri legislative şi prezidenţiale pană la jumătatea lui 2014, a avertizat că va interveni în cazul unor manifestaţii importante. Incepand de la 14 august, poliţişti şi militari au primit autorizarea să deschidă focul asupra oricărui manifestant care se comportă ostil sau atacă bunuri publice, un "cec în alb" interpretat în modul cel mai larg de către forţele de ordine, de atunci şi pană în prezent.

MEDIAFAX.ro