News Flash:
Primăria Timișoara a semnat contractul pentru proiectarea centrului de colectare separată a deșeurilor
Miercuri a fost promulgată legea privind localizarea cu precizie a apelului la 112
Zilele Porţilor Deschise la UPT, în perioada 18 aprilie – 21 iunie 2024
România, cea mai mare rată a inflație din UE în luna martie 2024
În perioada 21 aprilie – 1 mai are loc „Timișoara pentru TINEri!”
Număr record de angajaţi de altă naţionalitate, în Spania
Noul laborator al Centrului de Inginerie Huf România, inaugurat la Timișoara
Sportivi timişoreni, pe podium la Campionatul European de kickboxing
Accident mortal, marți seara, la Lugoj
Sâmbătă, 20 aprilie, în Piața Unirii din Timișoare are loc Retroparada Primăverii
Masterplanul energetic al judetului Timis poate aduce economii semnificative administratiei
Azi
19
0
Azi
27
0
Azi
24
0
Azi
42
0
Azi
25
0
Masterplanul energetic al judeţului Timiş poate aduce economii însemnate în bugetul administraţiei, specialiştii inventariind mai multe arii în care se află resurse importante de ape geotermale şi alte resurse energetice regenerabile.
Oportunităţile de finanţare a proiectelor în sectorul energetic au fost discutate la Timişoara în cadrul unui workshop care s-a dorit a fi şi o acţiune de monitorizare din partea Comisiei Europene, pentru că Asociaţia pentru Managementul Energiei Timiş (AMET) s-a înfiinţat şi funcţionează pe baza unui grant european.
'Beneficiile sunt atât pentru cetăţenii judeţului - vorbim aici de factura plătită pentru energie, dar şi despre confort -, cât şi pentru investitorii care vor beneficia de stabilitate şi dezvoltare, infrastructura energetică fiind o necesitate pe care o conştientizăm cu toţii, inclusiv din perspectiva mediului şi noxelor care trebuie reduse', a declarat luni presei Marian Vasile, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş, coordonator al proiectului.
El a dat exemplul unei regiuni suedeze, care a primit recent Premiul de Inovare Regională acordat în cadrul ARE, pentru că a eficientizat energetic un spital regional din zonă, ceea ce a presupus o reducere a facturilor cu 50% şi a noxelor cu 90%.
'Domenii avute în vizor, unde putem interveni imediat şi cu succes real, vorbind despre posibilităţi tehnologice, surse de finanţare, inclusiv acceptabilitatea soluţiei de către populaţie. Iluminatul public, unde putem până în anul 2020 să reducem consumul cu un minim de 5800 MW, investind 2,8 milioane de euro, care vor fi recuperaţi ca investiţie din reducerea costurilor facturilor', a adăugat Marian Vasile.
În acelaşi context, a fost amintită şi eficientizarea energetică a clădirilor publice şi rezidenţiale, unde se pot face reduceri până în anul 2020 la consum cu minimum 27 de mii MW, cu o investiţie de aproximativ 1,2 milioane de euro şi la transportul public în comun, unde pe baza soluţiilor propuse se pot economisi 6.700 MW, dar unde va trebui să se apeleze şi la fondurile UE.
Judeţul Timiş este primul din ţară care are un masterplan energetic în curs de finalizare, subsolul dispunând mari resurse bioenergetice. Apele geotermale din adâncuri au temperaturi ce depăşesc 160 de grade Celsius, iar la suprafaţă ajung la temperaturi ce se apropie de punctul de fierbere al apei şi ar putea fi utilizate pentru uzul casnic. În prezent, potenţialul bioenergetic al judeţului este utilizat într-un procent apropiat de zero, susţin specialiştii.
Pe energia geotermală, judeţul are 42 de puţuri în judeţ.
'Din păcate, cele mai multe ţin de o companie privată, unele se află în domeniul public. Ele vor trebui promovate printr-o strategie de acest fel, prin masterplanul energetic, astfel încât să obţinem surse de finanţare europene şi guvernamentale din mai multe programe. Atunci, într-adevăr, acele investiţii de 1-1,5 milioane de euro/puţ forat se pot produce în cât mai multe locuri şi pot fi valorificate', a subliniat Marian Vasile.
În prezent, în judeţ sunt conectaţi 15 MW pe energie fotovoltaică; în Jimbolia şi Lovrin se folosesc cu succes resurse geotermale pentru încălzire. Un alt obiectiv foarte important este folosirea resursei hidroenergetice pe cursul superior al râului Bega. O hidrocentrală, o dată construită, poate deveni operaţională după 6-8 luni.
Cele mai importante resurse de energie regenerabilă din vestul ţării sunt cea geotermală, biomasa - cu un potenţial de zeci de milioane de megawaţi pe an - dar lipseşte potenţialul de energie hidraulică şi eoliană. AGERPRES
Oportunităţile de finanţare a proiectelor în sectorul energetic au fost discutate la Timişoara în cadrul unui workshop care s-a dorit a fi şi o acţiune de monitorizare din partea Comisiei Europene, pentru că Asociaţia pentru Managementul Energiei Timiş (AMET) s-a înfiinţat şi funcţionează pe baza unui grant european.
'Beneficiile sunt atât pentru cetăţenii judeţului - vorbim aici de factura plătită pentru energie, dar şi despre confort -, cât şi pentru investitorii care vor beneficia de stabilitate şi dezvoltare, infrastructura energetică fiind o necesitate pe care o conştientizăm cu toţii, inclusiv din perspectiva mediului şi noxelor care trebuie reduse', a declarat luni presei Marian Vasile, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş, coordonator al proiectului.
El a dat exemplul unei regiuni suedeze, care a primit recent Premiul de Inovare Regională acordat în cadrul ARE, pentru că a eficientizat energetic un spital regional din zonă, ceea ce a presupus o reducere a facturilor cu 50% şi a noxelor cu 90%.
'Domenii avute în vizor, unde putem interveni imediat şi cu succes real, vorbind despre posibilităţi tehnologice, surse de finanţare, inclusiv acceptabilitatea soluţiei de către populaţie. Iluminatul public, unde putem până în anul 2020 să reducem consumul cu un minim de 5800 MW, investind 2,8 milioane de euro, care vor fi recuperaţi ca investiţie din reducerea costurilor facturilor', a adăugat Marian Vasile.
În acelaşi context, a fost amintită şi eficientizarea energetică a clădirilor publice şi rezidenţiale, unde se pot face reduceri până în anul 2020 la consum cu minimum 27 de mii MW, cu o investiţie de aproximativ 1,2 milioane de euro şi la transportul public în comun, unde pe baza soluţiilor propuse se pot economisi 6.700 MW, dar unde va trebui să se apeleze şi la fondurile UE.
Judeţul Timiş este primul din ţară care are un masterplan energetic în curs de finalizare, subsolul dispunând mari resurse bioenergetice. Apele geotermale din adâncuri au temperaturi ce depăşesc 160 de grade Celsius, iar la suprafaţă ajung la temperaturi ce se apropie de punctul de fierbere al apei şi ar putea fi utilizate pentru uzul casnic. În prezent, potenţialul bioenergetic al judeţului este utilizat într-un procent apropiat de zero, susţin specialiştii.
Pe energia geotermală, judeţul are 42 de puţuri în judeţ.
'Din păcate, cele mai multe ţin de o companie privată, unele se află în domeniul public. Ele vor trebui promovate printr-o strategie de acest fel, prin masterplanul energetic, astfel încât să obţinem surse de finanţare europene şi guvernamentale din mai multe programe. Atunci, într-adevăr, acele investiţii de 1-1,5 milioane de euro/puţ forat se pot produce în cât mai multe locuri şi pot fi valorificate', a subliniat Marian Vasile.
În prezent, în judeţ sunt conectaţi 15 MW pe energie fotovoltaică; în Jimbolia şi Lovrin se folosesc cu succes resurse geotermale pentru încălzire. Un alt obiectiv foarte important este folosirea resursei hidroenergetice pe cursul superior al râului Bega. O hidrocentrală, o dată construită, poate deveni operaţională după 6-8 luni.
Cele mai importante resurse de energie regenerabilă din vestul ţării sunt cea geotermală, biomasa - cu un potenţial de zeci de milioane de megawaţi pe an - dar lipseşte potenţialul de energie hidraulică şi eoliană. AGERPRES
Din aceeasi categorie
© 2024 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1270 (s) | 43 queries | Mysql time :0.009500 (s)
Comentarii (0)