News Flash:
În perioada 24 aprilie-14 mai se fac recrutări pentru care doresc să devină jandarmi, inclusiv în Timiș
Deputaţii români propun ca permisul de conducere să fie obţinut de la 17 ani
Timişoara va avea un nou pod peste Bega și o pasarelă pietonală inedită
Crescătorilor de porci Mangaliţa şi Bazna li se oferă 2.000 de lei subvenție
Primăria Timișoara a amânat tratamentele de dezinsecție pentru combaterea ţânţarilor
Un belgian al cărui organism produce cantități mari de alcool, exonerat de acuzația de conducere sub influența alcoolului
Guvernul se va reuni în ședință, joi, la Timișoara
SCM Politehnica Timișoara joacă finala mică al Campionatului Național de Tineret
Raul Ambruș, numit în funcția de subprefect al județului Timiș
28 de medicamente inovative vor fi introduse în lista de medicamente compensate şi gratuite
Maicutele si calugarii de la manastirile din judetul Timis ii asteapta pe pelerini
Azi
47
0
Azi
46
0
Azi
45
0
Azi
48
0
Azi
50
0
Măicuţele şi călugării din mănăstirile timişene vopsesc ouăle în Vinerea Mare pentru pelerinii care le vor trece pragul şi vor participa la slujba Învierii Domnului Hristos.
După terminarea deniei celor 12 Evanghelii din Joia Mare, măicuţele pun la fiert cazane mari cu apă, coji de ceapă roşie şi sfeclă pentru a da culoarea sângelui vărsat de Mântuitor pe cruce, iar după ce sunt gata, ouăle se ung cu ulei pentru a fi mai lucioase, apoi se aşează în curtea mănăstirii în formă de cruce şi sunt sfinţite de preot.
'Ouăle colorate cu ceapă sunt mai bune la gust şi nici nu pătează mâinile. Pentru vopsirea ouălor folosim doar culori naturale', spune măicuţa Ana de la Mănăstirea Şag-Timişeni.
Culoarea roşie măicuţele o obţin din coji de ceapă roşie sau din sfeclă roşie, portocaliul, prin fierberea ouălor împreună cu coji de ceapă aurie, galbenul se scoate din şofran sau coajă de lămâie, verdele se prepară din frunze de spanac, de ceapă verde sau pătrunjel, iar culoarea mov sau albastră se obţine din petale de violete.
La Mănăstirea Şag-Timişeni se aşteaptă, ca în fiecare an, mii de pelerini ce vor lua Lumină în noaptea Învierii, dar şi la liturghia Învierii de a doua zi. Pentru ei, maicile au adunat o mie de ouă pe care le vopsesc în Vinerea Mare.
La Mănăstirea 'Izvorul lui Miron' de la Româneşti sunt puţini vieţuitori, iar rânduiala impusă de stareţul Nectarie este mai aspră: foarte multă rugăciune, nu se fac nunţi sau botezuri în sfântul lăcaş, nici peste an, pentru că, spune el, mănăstirea este loc pentru rugăciune, nu pentru petrecere. Cu toate acestea, se vopsesc ouă, doar roşii, pentru că bucuria Învierii trebuie împărtăşită.
La Mănăstirea de la Partoş, unde şi-a petrecut ultimii ani de viaţă mitropolitul Timişoarei, devenit Sfântul Iosif cel Nou, călugării se pregătesc şi ei să-i primească pe credincioşi, evlavia fiindu-le mare, mai ales că viaţa monahală aici a fost reinstaurată de puţin timp.
Departe de liniştea mănăstirilor, în Vinerea Mare, ziua de doliu a creştinătăţii, bisericile timişene sunt pline de credincioşi care ţin post negru pentru a fi feriţi de boli grele în restul anului. Fiind zi aliturgică, de dimineaţă mormântul lui Iisus este aşezat în mijlocul bisericii şi împodobit cu ornamente florale. În acest timp bărbaţii cântă colinde de Paşti, femeile împachetează anaforă în pliculeţe care le vor fi împărţite credincioşilor în prima zi a Învierii, iar tinerii bat toaca. AGERPRES
După terminarea deniei celor 12 Evanghelii din Joia Mare, măicuţele pun la fiert cazane mari cu apă, coji de ceapă roşie şi sfeclă pentru a da culoarea sângelui vărsat de Mântuitor pe cruce, iar după ce sunt gata, ouăle se ung cu ulei pentru a fi mai lucioase, apoi se aşează în curtea mănăstirii în formă de cruce şi sunt sfinţite de preot.
'Ouăle colorate cu ceapă sunt mai bune la gust şi nici nu pătează mâinile. Pentru vopsirea ouălor folosim doar culori naturale', spune măicuţa Ana de la Mănăstirea Şag-Timişeni.
Culoarea roşie măicuţele o obţin din coji de ceapă roşie sau din sfeclă roşie, portocaliul, prin fierberea ouălor împreună cu coji de ceapă aurie, galbenul se scoate din şofran sau coajă de lămâie, verdele se prepară din frunze de spanac, de ceapă verde sau pătrunjel, iar culoarea mov sau albastră se obţine din petale de violete.
La Mănăstirea Şag-Timişeni se aşteaptă, ca în fiecare an, mii de pelerini ce vor lua Lumină în noaptea Învierii, dar şi la liturghia Învierii de a doua zi. Pentru ei, maicile au adunat o mie de ouă pe care le vopsesc în Vinerea Mare.
La Mănăstirea 'Izvorul lui Miron' de la Româneşti sunt puţini vieţuitori, iar rânduiala impusă de stareţul Nectarie este mai aspră: foarte multă rugăciune, nu se fac nunţi sau botezuri în sfântul lăcaş, nici peste an, pentru că, spune el, mănăstirea este loc pentru rugăciune, nu pentru petrecere. Cu toate acestea, se vopsesc ouă, doar roşii, pentru că bucuria Învierii trebuie împărtăşită.
La Mănăstirea de la Partoş, unde şi-a petrecut ultimii ani de viaţă mitropolitul Timişoarei, devenit Sfântul Iosif cel Nou, călugării se pregătesc şi ei să-i primească pe credincioşi, evlavia fiindu-le mare, mai ales că viaţa monahală aici a fost reinstaurată de puţin timp.
Departe de liniştea mănăstirilor, în Vinerea Mare, ziua de doliu a creştinătăţii, bisericile timişene sunt pline de credincioşi care ţin post negru pentru a fi feriţi de boli grele în restul anului. Fiind zi aliturgică, de dimineaţă mormântul lui Iisus este aşezat în mijlocul bisericii şi împodobit cu ornamente florale. În acest timp bărbaţii cântă colinde de Paşti, femeile împachetează anaforă în pliculeţe care le vor fi împărţite credincioşilor în prima zi a Învierii, iar tinerii bat toaca. AGERPRES
nvierii domnului hristos
Din aceeasi categorie
© 2024 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1163 (s) | 32 queries | Mysql time :0.007104 (s)
Comentarii (0)