Administratia Bazinala de Apa Banat (ABAB) a redus nivelul apei in Canalul Bega pe traseul intravilan al Timisoarei, permitand efectuarea lucrarilor de consolidare a canalului pe lungimea de 9 kilometri, de amenajare a albiei si a malurilor, care se deruleaza in cadrul unui proiect cu finantare europeana de 4,4 milioane de euro.

Aceste lucrari hidrotehnice vor contribui si la reducerea riscului de inundatii pe Canalul Bega, protejarea impotriva inundatiilor a unui numar de aproape 320.000 de locuitori din municipiul Timisoara si a 45 de gospodarii individuale (case si anexe gospodaresti), a obiectivelor socio-economice, a infrastructurii de transport si de telecomunicatii si a retelelor de utilitati (energie electrica, alimentare cu apa, canalizare), utilizarea adecvata a resurselor pentru realizarea, intretinerea si exploatarea infrastructurii de aparare si a masurilor de reducere a riscului la inundatii in arealul strabatut de cursul de apa, asigurarea spatiului pentru transportul debitelor mari lichide si solide si pentru reducerea gradului de poluare a apei.

'Intrucat unele lucrari vizeaza refacerea structurii de reazem a protectiei de mal care se afla sub nivelul debitului de apa tranzitat prin Canalul Bega in Timisoara a fost necesara masura de coborare a nivelului apei. Acest nivel va fi mentinut pe tot parcursul executie lucrarilor, adica pana in martie 2015', a declarat, pentru AGERPRES, Marius Perneac, manager ABAB.

Finantarea proiectului este asigurata in proportie de 90% din fondurile Uniunii Europene, iar restul de 10% de la bugetul de stat, fiind cofinantat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin POS Mediu.

Din punct de vedere tehnic, toate lucrarile propuse se interconecteaza cu cele din proiectele de dragare a canalului si depunerea namolului in depozite ecologice, de reabilitare a nodurilor hidrotehnice (Sanmartinu Maghiar si Sanmihaiu Roman), de retehnologizare a Statiei de Epurare a Timisoarei si de reabilitare a infrastructurii publice urbane a malurilor Canalului Bega.

Situatia de pe Canalul Bega nu va afecta alimentarea cu apa a populatiei municipiului, deoarece ABAB asigura permanent debitul necesar la priza de apa a AQUATIM aflata in amonte de Timisoara.

O data cu finalizarea lucrarilor se va elimina si vegetatia aparuta pe Canalul Bega, asigurandu-se toate conditiile privind transportul de persoane cu vaporete, conform preocuparilor administratiei locale. Amenajarea malurilor va ajuta foarte mult, intr-o etapa urmatoare, la transformarea Canalului Bega intr-unul navigabil, municipalitatea anuntand, deja, ca va organiza licitatii pentru cumpararea mai multor ambarcatiuni usoare de tip vaporeto, pentru agrement si pentru transportul de persoane.

Lucrarile presupun, de asemenea, amenajarea si construirea de alei pietonale, montarea de banci si lampioane electrice de iluminat, gradene, scene, locuri de joaca, vor fi create peste 140 de locuri de munca, iar pentru turisti va fi, cu certitudine, o atractie deosebita in peisajul urban.

'Ne pregatim, astfel, pentru introducerea transportului naval in municipiu, ca alternativa la cel actual si crearea infrastructurii specifice transportului public pe Canalul Bega. Vor fi montate case pentru vinderea biletelor si amenajate noua statii de ambarcare/debarcare', a afirmat primarul Timisoarei, Nicolae Robu.

Potrivit Primariei, peste 15 mii de persoane vor utiliza anual vaporeto pentru transportul in comun si 17 mii de biciclisti vor rula pe pistele amenajate pe malurile canalului, astfel ca exista sanse reale sa scada poluarea in oras.

Bega este primul canal navigabil de pe teritoriul actual al Romaniei, construit intre anii 1728-1760, iar in noiembrie 1732 pe el a circulat primul vapor, pana la Pancevo. Din cauza dificultatilor de navigare, in special a numeroaselor praguri de nisip, traseul a fost abandonat. 

Primele curse de pasageri pe Canalul Bega au avut loc in anul 1869, cand se transportau anual, cu vapoarele, peste 50.000 de oameni, ajungand la peste 500.000 de oameni in 1944.

La inceputul secolului XX, peste 500 de ambarcatiuni comerciale tranzitau Canalul Bega.

Portul Timisoara facea legatura intre Bega si Tisa si Regensburg, iar apoi, prin transbordare pe Rin, pana la Marea Nordului, facilitand transportul produselor agricole din Banat pana la Viena, dar si pe coasta Adriaticii.

Transportul de marfuri a fost intrerupt in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial si reluat in 1948, pentru ca in 1958 sa fie inchis definitiv, iar cursele de pasageri au fost sistate in 1967.

Canalul Bega are o lungime de 44 km pe teritoriul Romaniei si 72 km pe cel al Serbiei, este cale navigabila eficienta si ieftina pana la Dunare si Rin, avand o legatura directa pentru transportul marfurilor si al pasagerilor pana la Rotterdam. AGERPRES