O cauza comuna a cascatului o constituie senzatia de oboseala, de somnolenta sau de stres. Doctorul George A. Bubenik de la Universitatea Guelph din Ontario a declarat ca prezenta anumitor substante chimice in creier precum serotonina si dopamina ne fac sa cascam. In schimb, prezenta endorfinelor in creier limiteaza cascatul.

In trecut, oamenii de stiinta au subliniat ca actul de cascat i-a ajutat sa se trezeasca, deoarece astfel catre creier a ajuns o cantitate suplimentara de oxigen. Un studiu din 2007 efectuat de cercetatorii de la Universitatea din Albany sugereaza ca actul cascatului ajuta la racirea creierului, tinandu-l departe de "supraincalzire".

Participantii la experiment care au avut comprese reci pe frunte au cascat mult mai putin in comparatie cu cei care au avut comprese calde. Astfel s-a ajuns la concluzia ca un creier mentinut la temperaturi scazute functioneaza mai eficient si are o capacitate mai mare de concentrare.

Cascatul excesiv este definit ca o confruntare cu 1 - 4 acte de cascat pe minut, pe o perioada extinsa de timp si poate fi semn de boala. Iata cateva afectiuni semnalate de cascatul excesiv, potrivit Evenimentul Zilei:

1. Anemie.
Este una din cele mai frecvente cauze ale cascatului excesiv. Lipsa fierului din organsim inseamna automat scaderea hemoglobinei, principalul "caraus" al oxigenului in sange.

2. Lipsa de magneziu. 
Dupa anemie, aceasta este a doua cauza frecventa a cascatului. Printre simptomele lipsei de magneziu din organism se numara somnolenta, apatia, confuzia, puterea de concentrare scazuta si durerile de cap.

3. Boli de inima. 
Poate fi vorba de malformatii congenitale, precum defectul septal, sau de insuficienta cardiaca. In ambele cazuri, sangele nu se oxigeneaza pe deplin.

"In cazul defectului septal, sangele nu circula intr-o directie normala, de la stanga la dreapta, ci trece printr-o gaura din dreapta in stanga, ocolind plamanul, si ajunge in circulatia generala neoxigenat. In cazul insuficientei renale, sangele stagneaza in membrele inferioare", explica Aurelia Constantin, medic internist la Clinica "Christian Sante" din Bucuresti.

4. Boli pulmonare. 
Cascatul poate fi un semn al bronsitei cronice si a altor su­ferinte ale plamanilor. "Este cazul fumatorilor care isi intoxica sangele cu monoxid de carbon", adauga medicul.

5. Boli ale sistemului nervos central. 
Alte afectiuni care se manifesta si prin cascat des sunt epilepsia, encefalita, tumorile cerebrale si scleroza multipla, declansate de slaba oxigenare a creierului. Studiile au aratat ca si medicamentele pentru depresie sau Parkinson pot avea acelasi efect. 

6. Migrene.
Legatura dintre cascat si durerile de cap este clara. "Cascatul apare cand creierul este hipooxigenat, iar migrena este un edem cerebral, caz in care celulele sufera de hipoxie", explica medicul internist.

7. Muschi tensionati. 
Starile de anxietate determina o incordare inconstienta a muschilor din zona abdomenului, toracelui, umerilor s gatului. Tensiunea din aceste zone se simte ca si cum pieptul sau abdomenul sunt presate, ca in cazul unui atac de astm.