Termenul "echinoctiu" provine din cuvantul latin "æquinoctium", rezultat din combinarea cuvintelor "æquus" (egal) cu "nox, noctis" (noapte), potrivit Descopera.

La momentul echinoctiului de primavara Soarele traverseaza ecuatorul ceresc trecand din emisfera sudica a sferei ceresti in cea nordica, dupa cum informeaza Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Parvan” din Barlad. Cand Soarele se afla in acest punct, numit punct vernal (in dreptul constalatiei Pestii), el descrie miscarea diurna in lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determina, la data respectiva, egalitatea duratei zilelor cu cea a noptilor, indiferent de latitudine.

La latitudinile tarii noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, aceasta cifra reprezinta si valoarea medie a inaltimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodata, la data respectiva, Soarele rasare in punctul cardinal est si apune in punctul cardinal vest.

Cu ocazia echinoctiului de primavara ziua si noaptea vor fi egale. Incepand de la aceasta data, durata zilei, fata de cea a noptii, va fi in continua crestere, pana la data de 21 iunie, cand va avea loc solstitiul de vara.

Descrierea de mai sus este valabila doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. In emisfera sudica a Pamantului, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca in regiunile respective acest moment marcheaza inceputul toamnei astronomice.

Totodata, in regiunile polare, in emisfera nordica incepe lunga zi polara, iar in cea sudica incepe noaptea polara, care vor dura, fiecare, sase luni.