Cele mai multe dintre numele judetelor Romaniei au origini slave. Denumirile lor au fost date de raurile care le traverseaza sau de orasele importante.

Numele „judet”, care desemneaza o impartire teritoriala si administrativa, dateaza din secolul al XIV-lea, fiind de origine slavona, spun istoricii. A fost folosit cel mai adesea in Tara Romaneasca, in timp ce in Moldova termenul sinonim era „tinut”, iar in Transilvania „comitat” sau „district” si „scaun” pentru regiunile cu populatie saseasca si secuiasca. In Tara Romaneasca cele mai multe judete s-au format de-a lungul raurilor, care le-au dat si numele. In Ardeal si Moldova, cele mai multe dintre judete au primit numele unor centre urbane sau cetati.

Iata explicatia numelor judetelor Romaniei, din cele mai vechi timpuri.

Alba, vechiul Balgrad

Numele judetului reprezinta o traducere a slavului „Balgrad”, numele din trecut al cetatii, care insemna „Cetatea Alba”.

Arad, nume vechi, necunoscut

Arad si-a luat numele de la cetatea Arad (Orod), atestata din 1132. Poate fi numele unei persoane, sustin istoricii.

Arges, vechiul Argessos

Numele judetului Arges provine de la raul Arges. „Vechiul judet al Argesului isi ia numele de la apa care il strabate in lung, iar numele apei pare a fi o veche mostenire dacica, daca emendatia istoricului Vasile Parvan, Argessos pentru Ordessos al lui Herodot, e exacta”, scria istoricul Constantin Giurescu, in volumul „Istoria Romaniei”. Argessos ar fi insemnat stralucitor sau auriu.

Bacau, calau

Numele judetului Bacau, dat de la orasul Bacau, provine din maghiarul „bako”, tradus in „calau”, potrivit unor istorici.

Bihor, origine controversata

Numele judetului Bihor este de origine slava si romana, potrivit istoricului Constantin Giurescu. Ar fi derivat din sarbeste (vihor – volbura), dar e posibila si o etimologie traco-dacica, dupa numele vechii cetati Biharea.
Bistrita, apa repede

Originea numelui judetului Bistrita Nasaud este slava, sustin istoricii. Numele Bistrita provine de la raul care inseamna „apa repede“.

Botosani, nume de boier

Numele judetului Botosani se trage de la cel al targului medieval Botosani si al unui boier pe nume Botas, care a trait pe aceste meleaguri.

Brasov, nume de apa

Unii istorici spun ca Brasovul a fost numit dupa un rau cu acelasi nume. Fluvium Brassou este atestat intr-un document din 1360. Cronicarul Radu Tempea afirma ca „Brasovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Brasovia”.

Braila

Braila isi trage numele de la orasul Braila. Ar fi fost un nume propriu cu origini stravechi, asemanator cu Chitila-Chitila, Banila-Banila. „El se datoreste vreunui Braila (Braie)”, scria Constantin Giurescu.

Bucuresti, de la ciobanul Bucur

Istoria Bucurestiului porneste de la stana ciobanului Bucur, care, dorind sa se apere de otomani, isi cladeste pe malul Dambovitei o cetate si o biserica. Cateva sute de ani mai tarziu, datorita cresterii economice si demografice a populatiei din acea vreme, devine cetatea de scaun a domitorului Tarii Romanesti.

Buzau

Numele judetului Buzau provine de la raul Buzau. Unii istorici sustin ca numele sau are origini dacice.

Caras-Severin

Numele Severin are origini slave si inseamna „de la miazanoapte”, scria Constantin Giurescu. Unele etomologii sustin ca numele Caras provine din cuvantul sarbo-croat kras, ceea ce inseamna zona calcaroasa. Altii spun ca vine de la raul Caras. In limba turca termenul kara inseamna negru.

Calarasi, locul calaretilor

Denumirea de Calarasi are doua cauze posibile: prima ar fi ca punctul de trecere din Imperiul Otoman in Tara Romaneasca era pazit de o capitanie de calareti, iar alta ar fi preluare prin extensie a denumirii satului Calarasii Vechi, deoarece din acel sat si din oras erau recrutati pentru armata cei mai buni calareti.
Cluj, Clus

Cluj s-a format in jurul castrului sau cetatii Cluj (Clus), ar fi de origine slavo – romana, iar unii istorici sustinand ca numele provine de la un nume de persoana Clus.

Constanta, cu origini imparatesti

Numele Constantei provine de la cel al imparatului bizantin Constantin cel Mare (306-337). Sub stapanirea romana, vechea cetate greceasca Tomis de la malul marii a primit numele Constantiana (Constantia), dupa sora domnitorului. De altfel, Constantin cel Mare si-a botezat dupa el 4 dintre cei 6 copii. Cele doua fiice ale sale au fost numite Constantiana si Helena (dupa mama imparatului).

Covasna insemna acrisor

Numele judetului Covasna are origini slavone. Cvaz insemna acrisor, referitor la gustul apelor minerale din zona.

Dambovita, de la damb

Numele judetului provine de la raul Dambovita. „Dambovita vine de la vechiul slav damb, care insemna copac sau stejar. In limba bulgara dambovo este locul unde cresc stejari. Dambovita inseamna deci apa ce curge prin paduri de stejar”, scria Constantin C. Giurescu.

Dolj, Jiul de jos

Numele judetului Doj inseamna Jiul de jos si provine din limba slava. Potrivit filologului Bogdan P. Hasdeu, cuvantele Jiu si Jelt insemnau parau. „Jelt, aceasta caracteristica denumire curat olteana a paraielor, pe care in desert o veti cauta in restul Munteniei, in Ardeal sau in Moldova, ne ofera o forma modernizata a cuvantului. Nu mai departe decit in secolul XVI se zicea inca jilt, pe cand tot atunci Jiul se chema Jil”, afirma academicianul Bogdan Petriceicu Hasdeu.

Galati, nume celtic

Nnumelui Galati i se atribuie o origine celtica, potrivit unor autori precum Cezar Bolliac, Ion Ghica, Ion Heliade Radulescu. Nicolae Iorga a legat etimologia denumirii de migratia celtilor.

Giurgiu, nume italian

Giurgiu ar avea o denumire cu rezonanta italiana. Se spunea ca Giurgiu ar fi fost fondat de genovezi, care i-ar fi dat numele de San Giorgio („Sfantul Gheorghe”) dupa protectorul actualului oras italian Genova. O alta ipoteza privind originea sa indica faptul ca Giurgiu provine de la numele unui cioban care ar fi avut o turma de oi in zona insa aceasta n-ar fi decat o legenda.
Gorj, Jiul de Sus

Numele judetului Gorj, scaldat de apele Jiului, inseamna Jiul de sus, fiind de origine slava.

Harghita

Originea cuvantului Harghita ar proveni din har (“deal” sau “munte” in limbile semitice si turcice).

Ialomita

Numele provine de la raul Ialomita. „Ialov in slavoneste inseamna neroditor, nelucrat, de aici s-a format numele Ialovnita, adica apa ce strabate locuri neroditoare, nelucrate, Baraganul!”, informa autorul volumelor „Istoria Romaniei”.

Iasi, tinutul alanilor

Numele judetului Iasi este stravechi si controversat. „Iasi poarta un nume stravechiu, acela al alanilor, carora rusii le-au zis Asi sau Iasi. Alanii au fost un popor de origine iraniana, ca scitii si sarmatii si au locuit in nordul Marii Negre si in Moldova”, scria Constantn Giurescu.

Ilfov, arinis

Ilfovul are origini slave, in trecut fiind numit si Elfov. „Elha, in vechea slava, insemna arin. Elhov este, deci, tinut cu arini, arinis”, informa academicianul Constantin C. Giurescu.

Hunedoara, origini controversate

Hunedoara este mentionat pentru prima data in 1276 si-a luat numele de la cetatea Hunyad (Hungnod). Una dintre ipotezele sustinute de istorici este ca numele Hunedoara provine dintr-un nume propriu maghiar, Hunyad. El este compus din atopronimul Hunyad la care care este alaturat “vár”, ceea ce inseamna cetate in limba maghiara.

Maramures, Muresul Marei

Numele judetului Maramures vine de la apa Maramuresului, care in documentele din secolul al XIV-lea era numita „fluvium Maramorosii”. Unii istorici sustin ca originea sa este straveche, provevind de la raul Mures (Maris) si poate fi tradusa „Muresul Marei”.

Mehedinti

Numele judetului Mehedinti insemna „cei de la Mehadia, Mehedia”, sufixul aratand locul.
Mures, vechiul Maris

Numele judetului Mures provine, cel mai probabil, de la cuvantul Maris, termen mentionat inca din Antichitate pentru raul care il traverseaza. Mures era cunoscut in Antichitate sub numele Maris si ar fi insemnat hotar, in limba scitica, potrivit istoricului Bogdan Petriceicu Hasdeu.

Neamt, mut

Neamt, numit dupa targul sau cetatea Neamtulu, are origini slave. Ar fi insemnat „mut”, un nume pe care slavii l-ar fi dat germanilor a caror limba nu o intelegeau.

Olt, Alutus

Numele provine de la raul Olt. Oltul era cunoscut sub numele de Alutus, inca din secolul III i. Hr., scria academicianul Bogdan Petriceicu Hasdeu. „Anteroman si chiar antetracic, deoarece pe la anul 250 inainte de Crist, cand citim deja pe Alutus in poetul roman Neviu, in muntii Tarei Romanesti locuia inca neamul scitic al agatirsilor, dacii lui Berebist patrunzind aci abia sub Cezar, sa ne intrebam acuma: ce insemneaza cuvintul Olt? Cel intii cunoscut din toate metalele – zice un chimist – a fost aurul. La sciti aurul chemindu-se alt, acelasi termen pentru acelasi lucru cata sa fi avut si agatirsii. Iaca de unde provine anticul nume anteroman si antedacic al portiunii superioare a Oltului: Alutus”, scria istoricul.

Prahova, de la praf

Numele provine de la raul Prahova. Si el este de origine slava, spun istoricii. „Prah a dat in romaneste praf. Prahova in bulgara inseamna loc prafos sau raul ale carui maluri au praf, au nisip fin”, scria istoricul C. Giurescu.

Salaj

Judetul Salaj a fost infiintat la sfarsitul secolului al XIX-lea, pe locul comitatelor Solnocul de mijloc si Crasna. Numele are origini maghiare, insemnand asezare.

Satu Mare, Satmar

Numele ar avea origini germane, potrivit unor autori, fiind derivat de la Satmar, care, la randul lui, provine de la numele Zothmar, capetenia colonistilor germani adusi de regina Gisella in secolul al XI-lea.

Sibiu, nume latinesc

Numele judetului vine din latinescul Cibiensis – Cibinium, iar denumirea judetului are aproape 1.000 de ani. Judetul a preluat actualul nume dupa marea unire din 1918. ”Denumirea are aproape 1.000 de ani.

Suceava, nume slavon

Numele judetului Suceava provine din limba slava si ar fi insemnat „sinuos, cu cotituri, incovoiat”, scrie istoricul Constantin Giurescu.

Teleorman, origine cumana

Numele judetului provine fie din limba turca, fie de la cumani sau pecengi (popoare seminomade provenite din Asia), potrivit istoricilor. „Numele insusi de Teleorman inseamna in vechea turca padure mare sau padure nebuna, o dovada de codri cei intinsi care acopereau odinioara tinutul Teleormanului si care astazi au fost taiati aproape in intregime”, scria istoricul Constantin Giurescu.

Timis, Tibiscus

Numele judetului Timis provine de la raul Timis, mentionat in Antichitate ca Tibissus. Conform dictionarului etimologic al lui Kiss Lajos, probabil ca numele raului vine din limba daca: thibh-isjo (in traducere mlastinos). La sosirea slavilor de nord, acest cuvant a fost folosit ca si Tamis. Acesta a fost preluat de maghiari prin Temes, ne germani prin Temesch si de romani prin Timis. In perioada romana Timisul a fost numit Tibisis sau Tibiscus.

Tulcea

Numele judetului Tulcea este de origine turca, scria istoricul Constantin Giurescu, care o compara cu denumirea orasului Tulcin din Transnistria.

Vaslui, sinutul padurilor

Alexandru Philippide sustinea ca originea denumirii „Vaslui“ este cumana. Radacina „vas“ ar insemna „zona impadurita“, deci Vasluiul insemna pentru cumani „raul care curge intre paduri“.

Valcea, tinutul lupilor

Valcea isi are originea, potrivit unor istorici, dintr-o veche denumire slava „valk”, ce ar fi insemnat „lup”. Astfel judetul ar desemna tinutul sau tara lupilor. Alti cercetatori au sustinut ca Valcea si-ar fi avut originea de la numele unui cneaz medieval al zonei, Farcas, care in maghiara ar semna, de asemenea, lup.

Vrancea, tara corbilor

Numele judetului Vrancea are orgine slava si inseamna „tara corbilor” sau „tara neagra” pentru padurile de brad.