Contraceptia intr-o forma sau alta a existat probabil din cele mai vechi timpuri. La inceput erau ritualuri care apoi, o data cu aparitia doctorilor s-au dezvoltat in metode din ce in ce mai eficiente. Grecii antici sunt cei care au realizat pentru prima data ca uniunea dintre femeie si barbat este cea care duce la conceptia fatului (nu asa cum se credea anterior ca este nevoie doar de materialul seminal al barbatului) si de atunci multe metode au fost utilizate cu diferite grade de eficacitate. O gama larga de produse au fost utilizate ca si metode de bariera; suc de lamaie, extract de esenta de mahon, miere, ulei de cedru, ulei de menta, etc. Ovulele, supozitoarele si spermicidele sunt inca utilizate in ziua de astazi, dar din nefericire nu sunt printre cele mai comode forme de contraceptie, deoarece necesita inserarea cat mai aproape de debutul actului sexual. Alaptarea prelungita a fost de asemenea o metoda utilizata de multi ani. Femeile au realizat ca atunci cand alaptau, probabilitatea de a ramane insarcinate scadea. Deoarece acesta reprezenta si cel mai usor mod de a hrani un copil, metoda a fost foarte populara. Cercetarile au sugerat ca amenoreea ar dura pana la 2 luni atunci cand copilul nu este alaptat la san si pana la 9 luni atunci cand are loc alaptarea (cu conditia ca aceasta sa se realizeze conform unui program bine stabilit). Desi femeile pot concepe un copil chiar si in perioada de amenoree, este putin probabil ca acest lucru sa se intample. In tarile din lumea a treia unde sunt disponibile foarte putine metode contraceptive aceasta metoda este inca frecvent utilizata.  Coitus interruptus este mentionat in Biblie si este inca folosit la scara larga. Studiile arata ca in Romania cel putin 45%  dintre femei au utilizat aceasta metoda si ca se afla pe locul 3 in topul celor mai utilizate metode contraceptive. Evident, nu este o metoda foarte eficienta. Calcularea eficientei unei metode contraceptive se face pe baza probabilitatii de aparitie a sarcinii la o femeie care foloseste acea metoda intr-o perioada de un an de zile. De exemplu daca o metoda este considerata a fi 85% eficienta, inseamna ca 15 din 100 de femei care au utilizat respective metoda au probabilitatea de a ramane insarcinate pe o perioada de un an de zile. Eficacitatea multor metode este dependenta de utilizarea corecta, de aceea lipsa de experienta sau inconsecventa pot duce la esecuri ale unei metode.

Metodele contraceptive se pot imparti dupa mai multe criterii:

- tipul de metoda: hormonala, non-hormonala

- frecventa de administrare: multianual (implantul, dispozitivul hormonal), trimestrial (injectiile contraceptive), lunar (inelul vaginal), saptamanal (plasturele), zilnic (pilula), la fiecare contact sexual (metodele non hormonale). Atunci cand sunt utilizate conform instructiunilor metodele contraceptive asigura o protectie semnificativa impotriva sarcinilor nedorite.

• Metodele de bariera.

Prezervative, spermicide si diafragma joaca un rol important in prevenirea bolilor cu transmitere sexuala (BTS). BTS reprezinta o problema important. Desi niciun contraceptive nu este 100% eficient in preventia bolilor cu transmitere sexuala, prezervativele pot reduce in mod semnificativ transmiterea unor virusi precum HIV, HPV.

• Metode hormonale.

Contraceptivele orale combinate ofera protectie semnificativa impotriva:

(i) unor boli precum cancer ovarian, cancer de endometru, sarcina ectopica si boli inflamatorii pelvine;

(ii) alte maladii precum anemia cauzata de deficitul de fier, tumori benigne localizate la nivelul sanului, probleme menstruale si chisturi ovariene.Contraceptivele pe baza de progesteron reduc fluxul menstrual lunar si prin urmare protejeaza importiva aparitiei anemiei si de asemenea s-a raportatprotectia imoptriva unor BTS si a bolilor inflamatorii pelvine.

Hormonal

Frecventa de administrare

Eficacitate

- Contraceptive orale (pilula), zilnic, 99%

- Plasturele, Saptamanal, 99%

- Inelul vaginal, Lunar, 99%

- Implantul, La fiecare 3 ani, 99%

- Injectiile contraceptive, La fiecare 3 luni, 99%

- Steriletul, La fiecare 5 ani, 99%

Non- hormonal

- Spermicide. Inaintea fiecarui contact sexual, 82%

- Diafragma, Inaintea fiecarui contact sexual. 94%

- Burete contraceptiv, Cu 24 de ore inaintea fiecarui contact sexual si 6 ore post contact sexual, 80%

- Cupa cervicala, Inaintea fiecarui contact sexual, 74%

- Prezervativ feminin, Inaintea fiecarui contact sexual, 95%

- Prezervativ masculin, Inaintea fiecarui contact sexual, 98%

- DIU nonhormonal, La fiecare 10 ani, 99%

Descoperirea pilulei contraceptive si introducerea ei ca si masura de preventie impotriva sarcinilor nedorite, in 1960, a reprezentat o mare revolutie. Ulterior, ca in orice domeniu medical cercetatorii au incercat sa "rafineze" aceasta metoda prin reducerea cantitatii de hormoni si prin gasirea unor alte cai de administrare, cai care sa faca mai usoara utilizarea, sa fie mai confortabile pentru femei si, de ce nu, sa permita reducerea reactiilor adverse. Contraceptia injectabila a fost introdusa pentru prima data in anii 50. Aceasta metoda a fost descoperita de Dr. K Junkman care a realizat ca mixand progesteronul cu anumite cantitati de alcool, medicamentul ar avea efect pe termen indelungat. Inelul vaginal contraceptiv a fost introdus pe piata in anii 90. Modul de actiune consta in eliberarea de estrogen si progesteron prin peretele vaginului. Alte metode de contraceptie includ injectiile, plasturele, gelurile si spray-urile nazale, vaccinuri contraceptive si pilula pentru barbati.  

De ce administrarea vaginala

Administrarea medicamentelor pe cale vaginala se crede ca ar fi aparut odata cu farmacoterapia, primele documente datand din secolul al 19-lea. Desi in mod traditional cunoscuta pentru tratarea simptomelor bolilor locale (de ex.: vaginite) la inceputul secolului XX, primele experimente au evidentiat o absorbtie sistemica semnificativa a medicamentelor administrate vaginal, ducand astfel la dezvoltarea de medicamente care erau administrate vaginal dar erau indicate pentru tratamentul bolilor non-vaginale. Dezvoltarile tehnologice in administrarea de medicamente au dus la concluzia ca exista optiuni dincolo de administrarea orala. Vaginul, era in mod istoric o ruta de administrare a medicamentelor ce a fost pentru mult timp neexplorata, dar cercetarile recente au demonstrat ca vaginul este o cale extrem de eficienta de administrare a hormonilor contraceptivi. Medicii deja utilizau vaginul pentru administrarea de medicamente precum bromocriptina (tratamentul hiperprolactinemiei), indometacin, misoprostol si in multe cazuri s-a dovedit ca administrarea vaginala este superioara celei orale. Complexitatea epiteliului vaginal face posibila absorbtia hormonilor contraceptivi. Pliurile vaginale cunoscute ca si "rugae" asigura o suprafata crescuta de absorbtie. Hormonii administrati vaginal sunt absorbiti de catre epiteliul vaginului prin mai multe mecanisme: difuzie dependenta de concentratie (care apare la nivelul celulelor), transport mediat celular. Vaginul asigura absorbtia de hormoni atat locala, cat si sistemica. Hormonii contraceptivi ce au fost absorbiti la nivelul epiteliului vaginal, sunt apoi distribuiti in circulatia sistemica printr-o retea densa de vase sangvine, permitand astfel acestei metode contraceptive sa actioneze sistemic chiar daca modul de administrare nu este cel clasic.

Avantajele administrarii vaginale:

* Usurinta de administrare (inelul vaginal se administreaza o data pe luna prin simpla introducere in vagin, fara sa interfere cu actul sexual) ;

* Posibilitatea auto-administrarii (desi este o metoda cu administrare vaginala nu necesita interventia medicului, femeia putand sa-si introduca si sa-si indeparteze singura inelul) ;

* doze zilnice scazute (inelul contraceptiv vaginal contine cea mai mica doza de hormoni estrogeni disponibila intr-un contraceptiv hormonal cu actiune sistemica)

* eliberare continua de medicamente (administrarea o data pe luna permite eliberarea continua de doze mici de hormoni) ;

* evita absorbtia gastrointestinala (administrarea pe cale vaginala evita absorbtia la nivel gastrointestinal, neafectand astfel eficacitatea contraceptiva in cazul unor probleme gastrice) ;

* evita primul pasaj hepatic;

* reduce expunerea hormonala sistemica (prin administrarea vaginala a fost posibila reducerea dozelor de hormoni estrogeni, reducandu-se astfel expunerea sistemica la hormoni) ;

* reducerea reactiilor adverse (prin reducerea expunerii sistemice sunt reduse si reactiile adverse tipice contraceptivelor hormonale, de tipul; greata, tensiune mamara, dureri de cap etc).

Astfel inelul contraceptiv vaginal asigura concentratii serice de estrogeni constante, mai scazute comparativ cu administrarea orala (pilula) sau transdermica (plasturele) reprezentand o metoda eficienta si discreta de contraceptie. Alegerea informata este un element cheie pentru eficacitatea metodei contraceptive. Alegerea metodei contraceptive trebuie sa tina cont de nevoile cuplului pentru a fi cu adevarat eficienta. Atunci cand alegerea metodei contraceptive se face pe baza unor informatii complete, pe baza nevoilor cuplului, a stilului de viata si a factorilor de risc asociati, exista sanse mai mari ca satisfactia fata de metoda sa fie mare si atunci cuplul sa aleaga continuarea metodei pe o perioada lunga de timp. Oferirea unor metode variate de contraceptie este importanta deoarece alegerea fiecaruia depinde de starea de sanatate, de perceptiile personale, costuri, influente culturale. Nevoile contraceptive de asemenea se schimba pe parcursul vietii fertile a unei femei: de la adolescenta al menopauza. O metoda care este potrivita si acceptata de o femeie tanara poate sa nu mai reprezinte pentru ea cea mai buna metoda dupa cativa ani. Atunci cand alegem o metoda contraceptiva este important sa ne consultam cu medicul ginecolog sau cu cel de planificare familiala.