In primul rand, daca persoana care a savarsit acest grav pacat se simte vinovata, este deja un prim pas. Iar pentru pocainta exista in Biserica una din cele sapte Taine – spovedania.
Deci un inceput necesar este marturisirea si implinirea canonului primit de la duhovnic. Canonul este ales de preot in dependenta de persoana in cauza, dar este util sa cunoastem ca conform canoanelor Bisericii, persoanele care au savarsit pacatul avortului pot sa fie excluse de la Impartasanie pentru 10 ani, alarturi de cei care au savarsit omoruri. Desigur astazi aceasta regula nu se aplica in toata strictetea ei, dar e necesar sa intelegem ca avortul este un pacat strigator la cer. Epitimia sau canonul nu are un caracter de rascumparare, ci mai degraba unul de natura disciplinara, si este in concordanta cu starea celui ce se caieste si este strict individual. Epitimia data unei persoane nu poate fi in mod automat aplicata si altora. Conteaza si varsta, si starea de sanatate, pe cat este de imbisericita persoana in cauza, inclusiv si circumstantele externe.

Intreruperea lantului avorturilor

Dar ce s-ar putea face totusi in afara de aducerea unei sincere pocainte si indeplinirea canonului dat de duhovnic? Pentru iertare una din conditii ar fi sa nu se repete acest pacat si cele care au indraznit sa scape de copii, aducand pocainta, sa dea nastere altora „femeia … se va mantui prin nastere de fii, daca va starui, cu intelepciune, in credinta, in iubire si in sfintenie” (1 Tim 2, 14. – 15). Din pacate aceasta cea mai sigura cale pentru majoritatea nu mai este posibila din cauza varstei. Dar cei care se pocaiesc de pacatul pruncuciderii, uneori au copii adulti care trebuie sa nu mai faca avorturi. Desi mai tarziu, fie si in a doua generatie, dar lantul uciderii de prunci trebuie oprit. Mamele mai in varsta trebuie sa faca tot posibilul ca copii lor sa nu ucida, ci sa aleaga viata.

De obicei, viata oamenilor, care si-au ucis propii copii apoi este marcata de diverse afectiuni – singuratate, imposibilitatea de a naste alti copii, probleme in familie, dificultati in cresterea copiilor, iar uneori si pierderea lor, pierderea sanatatii fizice si mentale, saracia. Multi oameni nu pot scapa de sentimentul apasator de traire a unei viete fara sens. Toate aceste necazuri pot fi considerate ca o epitimie, pentru ispasirea pedeapsei pacatului, iar rabdarea in aceste probleme si necazuri, alaturi de pocainta adusa din inima va aduce si iertarea.
Cat de putin este nevoie pentru a salva o viata!

Dar exista si un alt mod de a ne usura constiinta si a elimina macar putin durerea sufleteasca. In fiecare zi se savarsesc mii de avorturi si nu undeva intr-un loc indepartat, ci alaturi de noi: in strada de alaturi, in casa de alaturi. Multi dintre cei care merg la clinica de avorturi, o fac inconstient. Cine din motivul tineretii, cine din prostie, ignoranta. Cineva fiind impus de circumstante, presiuni externe sau chiar doar pentru ca asa i-a recomandat o ruda sau o prietena.
De multe ori intr-o situatie dificila nu este alaturi un om care ne-ar spune adevarul, ar explica situatia asa cum este, ar oferi un sprijin moral si poate chiar unul financiar.

O astfel de persoana poate fi fiecare dintre noi. Nu ar trebui sa credem ca este necesar atat de mult. Adesea este suficient si de a ne arata lipsa indeferentei, dragostea, de a explica si vorbi despre posibilele consecinte ireversibile ale avortului, care este un pacat de moarte. Uneori este suficient de a cadona un pachet de scutece pentru a opri uciderea unui copil. Si nu este vorba doar despre costul scutecelor, ci in implicarea noastra in soarta cuiva.

Imaginati-va cat de putin este nevoie pentru a salva o viata umana, si nu doar viata acestui copilas, dar si a tuturor copiilor sai si viitorilor nepoti. In epistola Sfantului Apostolul Iacov se spune: „cel ce a intors pe pacatos de la ratacirea caii lui isi va mantui sufletul din moarte si va acoperi multime de pacate” (Iacov 5, 20). Si un alt verset „Izbaveste pe cei ce sunt tarati la moarte si pe cei ce se duc clatinandu-se la junghiere scapa-i!” (Pilde 24: 11).

Evident cel care salveaza un copil de la avort, salveaza o viata si prin urmare isi spala si propriile pacate. Cei care au comis avorturi in trecut, ar putea oferi sprijin moral si financiar celor care vor sa faca un avort pentru a-i opri. Si nu doar formal ,dar implicandu-se cu adevarat in durerea si problemele celui pe care vor sa-l ajute.
Si Dumnezeu vazand roadele pocaintei…
Traducere si adaptare Natalia Lozan
sursa www.azbyka.ru