Concluziile Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential vor fi prezentate, luni, intr-o conferinta de presa, de presedintele acestui for, deputatul PSD Oana Florea.
Comisia a fost infiintata dupa ce PSD si ALDE au cerut, in aprilie 2017, ancheta parlamentara pentru clarificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009, dar si de rezultatul scrutinului prezidential, ca urmare a dezvaluirilor facute de Dan Andronic cu privire la noaptea alegerilor si persoane aflate in anturajul lui Traian Basescu.

Andronic a publicat un articol in care sustinea ca in seara celui de al doilea tur al alegerilor prezidentiale din 2009 a mers la locuinta lui Gabriel Oprea, in calitate de consultant politic, unde se aflau, printre altii, George Maior, sef al SRI la momentul respectiv, Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI, si Laura Codruta Kovesi, la momentul acela procuror general al Romaniei.

Dan Andronic scria ca Florian Coldea si Laura Codruta Kovesi erau preocupati, in seara alegerilor, de victoria lui Traian Basescu.
Comisia a debutat cu stangul, Raportul privind constituirea sa fiind intors inapoi la comisii din cauza „interferentei” Parchetului General, care a cerut o ancheta in rem.

Astfel, in data de 20 aprilie 2017 s-a inaintat conducerii celor doua Camere proiectul de constituire a Comisiei speciale de ancheta, avand 17 obiective, printre care si determinarea posibilei implicari a unor institutii sau persoane, altele decat prevazute de lege, in organizarea procesului electoral din 2009.

In data de 24 aprilie, PICCJ a solicitat o ancheta in rem privind existenta unor suspiciuni in procesul electoral din 2009 si implicarea unor autoritati publice si/sau persoane, altele decat cele prevazute de lege.

Raportul a fost retrimis la Comisiile juridice reunite, care au „clarificat” obiectivele Comisiei de ancheta.

Majoritatea parlamentara a modificat, in consecinta, si Regulamentul Camerei, fiind instituita astfel obligativitatea persoanelor solicitate sa se prezinte in comisiile de ancheta. Eforturile politice pe care PSD-ALDE le-au desfasurat pentru ca aceasta Comisie sa se infiinteze au fost vizibile, intuitia aratand faptul ca interesul politic viza aducerea in fata Comisiei a lui Kovesi, Coldea si Maior.

Pe de alta parte, Comisia l-a audiat doar pe unul dintre protagonistii turului secund de scrutin al alegerilor prezidentiale din 2009, respectiv pe Mircea Geoana. Traian Basescu nu a fost invitat la audieri.

Traian Basescu a ironizat insa de pe margine aceasta Comisie. „PSD trebuie sa se faca de ras pana la capat. Daca il declara oficial pe Geoana presedinte, am dreptul sa mai candidez o data”, a persiflat Basescu, in stilul sau caracteristic, demersul PSD.

Dintre cele patru persoane mentionate de Dan Andronic, doar George Maior a dat curs invitatiei de a se prezenta la audieri, unde a admis ca a fost in seara scrutinului la Gabriel Oprea acasa, la un „eveniment privat”, el mentionand ca are o relatie de prietenie cu Oprea.

Spre deosebire de Maior, Coldea, Kovesi si Oprea au folosit stilul epistolar pentru a coresponda cu membrii Comisiei. Astfel, fostul prim-adjunct al directorului SRI, Florian Coldea, a transmis o scrisoare Comisiei in care a precizat ca in cursul zilei de 6 decembrie 2009, cat si anterior si ulterior acesteia, a avut, „ocazional”, si „activitati cu caracter privat”.

Kovesi a refuzat in mod repetat invitatia de a se prezenta la audieri, desi Comisia a transmis solicitari sucesive. Kovesi a transmis, insa, mai multe scrisori Comisiei in care precizeaza ca nu va da curs invitatiei de a se prezenta la audieri, ea motivand fie ca procurorii nu pot fi citati si obligati sa se prezinte in calitatea de martori in fata comisiilor parlamentare, fie ca nu are cunostinte despre aspecte care sa serveasca la aflarea adevarului, raportat la obiectul de activitate al Comisiei.

Nici Gabriel Oprea nu s-a prezentat la audieri. El a trimis o scrisoare Comisiei in care le cere membrilor comisiei sa solicite acordul prealabil al organului judiciar competent in vederea audierii sale in Parlament, avand in vedere ca a fost audiat la PICCJ, in calitate de martor, cu privire la acelasi subiect, intr-un dosar in care s-a dispus inceperea urmaririi penale in rem.

Anghel Iordanescu a venit la Comisie, la audieri, dar a spus ca nu face alte declaratii in afara celor pe care le-a facut deja la Parchet. Pe de alta parte, Neculai Ontanu a creat scene de teatru absurd prin raspunsurile sale referitoare la „sufrageria” lui Oprea.

„Vreau sa va fac o dezvaluire: anume ca am intrat chiar pe usa de la intrarea cladirii”, „Daca veneam la dumneavoastra, tot pe usa principala probabil intram”, „Eu nu l-am vazut, personal va spun, in casa domnului Oprea nici pe domnul Coldea, nici pe doamna Kovesi si nici pe domnul Maior”, „Credeti ca am fotografiat sufrageria?”, „Haideti sa va dau cateva elemente mai importante: sigur ca avea o lustra. Nu stiu cum arata, dar avea”, „Arata ca o sufragerie, ca o camera, nu stiu, sufragerie, nesufragerie. O camera din casa unui om”, „Nu stiu cum ii spune, sufragerie, ce era camera respectiva”, „Era o camera mobilata din casa unui om”, „Sufrageria unui om poate sa arate intr-un fel...” –au fost raspunsurile lui Ontanu.

Comisia a solicitat Parchetului General copia dosarului ce vizeaza organizarea alegerilor din 2009 si rezultatul scrutinului prezidential. Parchetul General a anuntat, insa, ca nu poate trimite Comisiei copia dosarului pentru ca legea nu permite furnizarea de informatii ce fac obiectul unei cercetari penale.

Comisia a cerut, in replica, ministerului Justitiei sa sesizeze Inspectia Judiciara in legatura cu "atitudinea" procurorului general, Augustin Lazar. Toader a precizat ca va discuta cu Augustin Lazar si in functie de raspunsurile lui, va sesiza Inspectia Judiciara. O astfel de discutie, la care sa participe Toader, Lazar, dar si membrii Comisiei, nu a mai avut loc.

Ca urmare a refuzului lui Lazar de a furniza o copie a dosarului, Comisia de ancheta a decis sa solicite presedintilor celor doua Camere, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, sa ia decizia politica de a sesiza CCR in privinta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Ministerul Public.

Refuzul unor persoane de a se prezenta la audieri, dar si a unor institutii de a furniza comisiei copii ale unor documente, i-a determinat pe membrii Comisiei sa elaboreze o serie de propuneri de modificari ale legislatiei in vigoare cu scopul de a intari atributiile comisiilor de ancheta care vor fi constituite in viitor.

In 5 septembrie, Comisia a facut public un Raport partial care contine printre concluzii faptul ca presedintele Traian Basescu si guvernul Boc au intreprins ”actiuni concrete pentru favorizarea fraudarii alegerilor” ca posibile infractiuni fiind indicate constituirea de grup infractional, fal si uz de fals.

”Comisia a constatat actiuni concrete ale institutiei prezidentiale reprezentate de Traian Basescu si ale guvernului condus de Emil Boc pentru favorizarea fraudarii alegerilor in avantajul candidatului Traian Basescu. Aceste actiuni ale celor doua institutii au fost perfect sincronizate dovedind astfel ca faceau parte dintr-un plan amplu si bine pus la punct, actiunile fiind premeditate. In realizarea planului privind fraudarea alegerilor prezidentiale, reprezentantii celor doua institutii au actionat in forta, cu rea credinta, in total dispret fata de lege”, se arata in concluziile raportului partial.

Amploarea actiunilor care li se imputa fostului presedinte si membrilor Guvernului PDL de atunci a fost de natura de a schimba rezultatul alegerilor, se precizeaza in raportul comisiei.

Faptele pe care se intemeiaza concluzia comisiei se refera la demiterea ministrului de Interne Dan Nica, urmata de schimbarea tuturor ministrilor PSD cu ministri interimari de la PDL pe 1 octombrie 2010. Prin decrete prezidentiale.

"Presedintele Romaniei - Traian Basescu- , impreuna cu primul ministru al Guvernului - Emil Boc - si cu ceilalti membri ai Guvernului Romaniei - Vasile Blaga, Gabriel Sandu, Gheorghe Pogea, Elena Gabriela Udrea, Radu Mircea Berceanu, Catalin Marian Predoiu, Adriean Videanu si Sorina Luminita Placinta s-au asociat in vederea comiterii de infractiuni care sa aiba drept consecinta favorizarea comiterii de infractiuni electorale, cu scopul de a-l avantaja pe candidatul Traian Basescu”, se arata in raport.

Presedintele Basescu este acuzat si fals intelectual si uz de fals, iar membrii guvernului Boc de abuz in serviciu prin Hotararile de Guvern privind schimbarea prefectilor. In ce priveste masurile propuse, comisia sustine ca numai Parchetul General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie poate decide daca incepe sau nu urmarirea penala impotriva lui Traian Basescu.

In ce priveste membrii guvernului Boc, Comisia apreciaza ca ramane la latitudinea presedintelui Romaniei daca cere urmarirea penala a fostilor membri ai guvernului care nu au in prezent calitatea de parlamentar, respectiv Emil Boc, Vasile Blaga,Gabriel Sandu, Gheorghe Pogea, Elena Gabriela Udrea, Radu Mircea Berceanu, Adriean Videanu si Sorina Luminita Placinta si ramane la latitudinea Camerei Deputatilor daca cere urmarirea penala a lui Catalin Marian Predoiu, fost membru al guvernului care in prezent are calitatea de deputat.

De asemenea, Comisia precizeaza, in Raportul partial din septembrie, ca aflarea adevarului in privinta acuzatiei publice de implicare a SRI si DNA in favorizarea fraudarii alegerilor din 2009 nu s-a putut realiza deoarece activitatea Comisiei de ancheta a fost blocata.

„Aflarea adevarului in privinta acuzatiei publice de implicare a SRI si DNA in favorizarea fraudarii alegerilor, ca urmare a prezentei conducatorilor acestor institutii in locuinta domnului Gabriel Oprea in seara alegerilor, nu s-a putut realiza deoarece activitatea Comisiei parlamentare de ancheta a fost blocata”, se mentioneaza in Raport.

Potrivit sursei citate, activitatea Comisiei de ancheta a fost blocata prin refuzul persoanelor audiate care nu au raspuns la toate intrebarile comisiei motivand ca "exista o ancheta in desfasurare", precum si prin refuzul persoanelor care au transmis in scris ca nu pot da curs solicitarilor comisiei motivand ca acelasi lucru.

Raportul mentioneaza ca activitatea comisiei a fost blocata si prin refuzul procurorului sef DNA, Laura Codruta Kovesi, de a raspunde la intrebarea daca a fost prezenta in noaptea de 5-6 decembrie 2009 in casa domnului Gabriel Oprea.

De asemenea, este consemnat si refuzul procurorului general Augustin Lazar de raspunde afirmativ solicitarii Comisiei de a transmite o copie dupa dosarul privind scrutinul prezidential ca element de blocare a activitatii Comisiei.

Presedintele Comisiei de ancheta, Oana Florea, a precizat in conferinta de presa in care a prezentat acest Raport ca membrii Comisiei au decis ca documentul adoptat sa fie numit „Raport partial” tocmai din aceste considerente de blocaj.

„Comisia nu a putut clarifica toate aspectele, activitatea fiind blocata (...) Nu putem conchide ca au fost fraudate alegerile, sta in sarcina organele abilitate sa spuna acest lucru”, a spus Oana Florea, la acel moment.

Ea a mentionat ca acest Raport partial va fi transmis Parchetului General, CSM, Guvernului si Administratiei Prezidentiale pentru ca aceste institutii sa poata adopta masurile necesare, potrivit competentelor ce le revin.

Presedintii celor doua Camere, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, au sesizat, in 13 septembrie, CCR cu privire la un posibil conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Ministerul Public, dupa refuzul Parchetului de a transmite Comisiei de ancheta parlamentara a alegerilor din 2009 dosarul scrutinului.

Cei doi presedinti de Camera au solicitat CCR sa stabileasca care este intinderea competentelor/atributiilor constitutionale ale Parlamentului si ale ministerului Public in legatura cu realizarea anchetelor parlamentare. Decizia celor doi presedinti ai Camerelor de a sesiza CCR vine ca urmare a refuzului Procurorului Sef al DNA Laura Codruta Kovesi de a se prezenta in fata Comisiei de ancheta a alegerilor din 2009, precum si al refuzului Procurorului General Augustin Lazar de a inainta Comisiei de ancheta o copie a dosarului de urmarire penala nr.213/P/2017 privind scrutinul din 2009.

Potrivit celor doi presedinti, conflictul juridic de natura constitutionala dintre Parlament si ministerul Public ar avea la baza „refuzul celor doua persoane care reprezinta Ministerul Public de a tine cont de solicitarile unei comisii de ancheta, comisie recunoscuta constitutional, si punerea in imposibilitate a Parlamentului de a adopta o hotarare”.

In cadrul sesizarii CCR, Dragnea si Tariceanu solicita „obligarea” ministerului Public sa transmita copia dosarului scrutinului, precum si „obligarea” Laurei Codruta Kovesi sa raspunda la intrebarea adresata de Comisia de ancheta a alegerilor din 2009 privind prezenta sa acasa la Gabriel Oprea in seara scrutinului. ”Va rugam sa obligati ministerul Public sa transmita de indata comisiei parlamentare de ancheta copia dosarului nr. 213/P/2017, iar pe procurorul sef al DNA sa raspunda la intrebarea formulata”, se arata in sesizarile transmise CCR.

CCR a stabilit, dupa dezbaterea sesizarii lui Dragnea si Tariceanu, ca procurorul-sef DNA, Laura Codruta Kovesi, este obligata sa se prezinte in fata Comisiei de ancheta a alegerilor din 2009 si sa furnizeze informatiile solicitate sau sa puna la dispozitie celelalte documente sau mijloace de proba detinute.

Pe de alta parte, CCR a constatat ca nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si PICCJ generat de refuzul procurorului general de a exercita actiunea disciplinara impotriva procurorului sef al DNA pentru neprezentarea in fata Comisiei de ancheta si de refuzul PICCJ de a transmite Comisiei o copie dupa dosarul de urmarire penala aflat pe rolul acestui parchet.

In schimb, CCR a constat ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, generat de refuzul procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie de a se prezenta in fata Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential.

Trei judecatori CCR, respectiv Livia Stanciu, Maya Teodoroiu si Mircea Minea, au formulat opinii separate la decizia CCR privind constatarea unui conflict Parlament - PICCJ generat de refuzul lui Kovesi de a se prezenta in fata Comisiei de ancheta a alegerilor din 2009.

Judecatorul CCR Livia Stanciu a mentionat, in opinia separata, ca in „asa zisul conflict” nu s-au aflat doua autoritati publice, respectiv Parlamentul Romaniei si Ministerul Public - PICCJ - DNA, conditie absolut necesara pentru existenta unui conflict juridic de natura constitutionala, ea subliniind existenta doar a unui raport juridic intre o autoritate publica, respectiv Parlamentul Romaniei - Comisia de ancheta a alegerilor din 2009 si ”un cetatean al Romaniei – doamna Laura Codruta Kovesi – invitat la Comisia parlamentara in calitate de persoana fizica vizata de o solicitare cu privire la o chestiune personala, de ordin privat”.

Surpriza a aparut in motivarea deciziei CCR prin care s-a constatat ca Laura Codruta Kovesi a provocat un conflict juridic de natura constitutionala refuzand sa mearga la comisia de ancheta parlamentara privind alegerile din 2009.

Desi sefa DNA s-a eschivat in a raspunde transant daca a fost in noaptea alegerilor la Gabriel Oprea acasa, judecatoarea Livia Stanciu confirma, intr-o opinie separata la decizia CCR, ca sefa DNA a participat la acea intalnire alaturi de sefii SRI, George Maior si Florian Coldea.

Mai exact, Livia Stanciu aminteste de dosarul clasat de Parchet in aceasta speta, precizand ca din marturiile celor audiati de procurori a reiesit „in mod indubitabil”, ca sefa Laura Codruta Kovesi a participat la evenimentul de natura privata.

„Parchetul a mai retinut ca probele testimoniale administrate in cursul urmaririi penale au relevat, in mod indubitabil, ca persoanele prezente in seara zilei de 6 decembrie 2009 la locuinta martorului Oprea Gabriel, respectiv George Maior, Vasile Dincu, Florian Coldea, Laura Codruta Kovesi, Ontanu Neculai si Iordanescu Anghel au participat la un eveniment de natura privata, la invitatia acestuia, nefiind initiata nicio operatiune de fraudare/viciere a rezultatelor alegerilor prezidentiale”, se arata in opinia separata semnata de judecatoarea CCR.

In document mai sunt consemnate si fragmente din depozitiile celorlalte persoane audiate.

Gabriel Oprea: „ (...) Subliniez inca o data faptul ca a fost o simpla cina, insa datorita mediului exploziv din societate, se poate transforma in orice (...)"

Vasile Dancu: „(...) toti cei prezenti m-au intrebat despre rezultatele exit-poll-urilor, prin prisma profesiei mele de sociolog, niciunul dintre acestia nediscutand aspecte plecand de la premisa functiei pe care o detineau la momentul respectiv, ci, pur si simplu, asa cum am spus anterior, discutii firesti, comune, intre prieteni. (...) Cred ca eu am vorbit cel mai mult dintre persoanele prezente si am incercat sa explic cum a fost posibil ca cele 12 procente care faceau diferenta in favoarea candidatului Mircea Geoana dupa primul tur sa fie pierdute, astfel ca eu am punctat, din punctul meu de vedere, patru momente care au condus la aceasta pierdere (...) Subliniez faptul ca asocierea acelei intalniri cu caracter privat si vicierea rezultatului alegerilor este o pura fantezie si nimic din comportamentul celor prezenti la masa nu tradeaza niciun fel de amestec al institutiilor in respectivele alegeri (...)".

Anghel Iordanescu: „A fost o cina la care s-a comentat pe seama exit-poll-urilor, respectiv pe teme fotbalistice. Nu mi s-a parut, din discutiile purtate intre persoanele prezente, ceva dubios, ilegal(...) ",

Dan Andronic: „Nu am spus si nici nu am nici o dovada in acest sens ca persoanele prezente la acea intalnire din seara de 6 decembrie 2009 la locuinta lui GABRIEL OPREA au participat la vreo operatiune de fraudare, viciere a rezultatelor alegerilor prezidentiale. Am precizat si in aparitiile publice ca nu am pus in niciun moment in discutie posibilitatea fraudarii sau vicierii alegerilor prezidentiale. (...) Repet inca o data ca eu, personal, nu am niciun element concret ca persoanele prezente in acea seara participau la un proces de viciere a rezultatului alegerilor. Elementul comun pentru care am fost prezenti in casa lui GABRIEL OPREA in acea seara l-a reprezentat tocmai persoana acestuia (...) ".

Comisia de ancheta a alegerilor din 2009 a fost infiintata in 11 mai, Parlamentul adoptand o hotarare in acest sens. Presedinte al Comisiei a fost desemnat senatorul PSD Mihai Fifor, desi liderul PSD Liviu Dragnea isi manifestase initial intentia de a prezida comisia. Dupa ce Fifor a devenit ministru, presedintia Comisiei a fost preluata de deputatul PSD Oana Florea. Mediafax.ro