Bugetul administratiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subventiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE si alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cat au fost veniturile cumulate ale primariilor de comune din Romania, cele mai mari sume le-au incasat primariile din judetele Iasi (709 milioane lei), Timis (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) si Arges (612 milioane lei). Pe de alta parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomita, Braila si Covasna sunt judetele cu cele mai mici venituri cumulate ale primariilor de comuna in 2015.

Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogata primarie de comuna din Romania a fost Primaria Miroslava din judetul Iasi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primaria care ocupa prima pozitie in 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit executiei bugetare din 2015, Primaria Dragomiresti din judetul Ilfov ocupa locul trei; urmeaza comuna Lumina din Constanta, cu venituri totale in 2015 de 41,3 milioane de lei, Floresti din Cluj, comuna Cumpana din Constanta, Aricesti din Prahova, Valu lui Traian din Constanta, Dumbravita si Giroc din Timis.

Potrivit Ministerului Dezvoltarii, comuna Necsesti din Judetul Teleorman este cea mai saraca unitate administrativa din Romania. Din cei 1.300 de locuitari ramasi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are sanse de dezvoltare. Paradoxal, Necsesti se afla la doar 100 de kilometri de Bucuresti, cel mai bogat oras al tarii.

Deloc surprinzator, bugetul Capitalei este mult mai mare decat in cazul oricarui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare suma s-a inregistrat in dreptul Primariei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmata de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 

Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.

In ultimii zece ani, un sfert din judetele Romaniei si-au crescut ponderea detinuta in economia nationala. Deloc surprinzator, Bucuresti a avut in toata aceasta perioada cea mai mare pondere in PIB (21% in 2005, 24% in 2015), in conditiile in care populatia reprezinta doar 11% din totalul populatiei rezidente. Urmeaza in ordine Cluj, Timis, Ilfov si Constanta – acestea inregistrand cresteri semnificative ale ponderii in PIB.

Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judetele cu cele mai ridicate valori sunt Bucuresti, Constanta, Timis, Cluj si Ilfov, in vreme ce la polul opus se afla Teleorman, Mehedinti, Botosani, Giurgiu si Vaslui. Diferenta dintre Bucuresti si Vaslui este insa una uriasa: 21.000 de euro fata de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor in Bucuresti este 260% fata de media nationala.

De la momentul integrarii in Uniunea Europeana, in 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adica de la 23% din media europeana la 28%. Diferentele intre regiuni erau evidente inca de atunci: in Bucuresti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, in vreme ce acelasi indicator aplicat judetului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeana. Bucuresti, Constanta, Brasov si Hunedoara sunt judetele in care PIB-ul pe locuitor a inregistrat cea mai mare crestere in perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici cresteri s-au inregistrat in Harghita si Bihor, sub 500 de euro.