Procurorii anticoruptie au cerut miercuri la ICCJ condamnarea lui Liviu Dragnea in dosarul Referendumului la o pedeapsa cu executare, sustinand ca martorii propusi de apararea lui Dragnea au vorbit inainte de audieri cu acesta pentru a-si pune in acord declaratiile.

Pe de alta parte, Liviu Dragnea a spus, cand a ajuns la instanta suprema, ca nu a gasit in rechizitoriul procurorilor nicio proba pentru faptele pentru care este judecat.

"Sper sa fiu achitat, pentru ca n-am gasit in rechizitoriu vreo proba prin care sa se dovedeasca ca as fi facut faptele pentru care am fost trimis in judecata", a afirmat Liviu Dragnea.

Reprezentantul DNA, prezent miercuri la dezbaterile finale din dosarul Referendumului, le-a cerut judecatorilor instantei supreme ca Livu Dragnea sa fie condamnat la o pedeapsa cu executare in acest caz.

"Consideram ca martorii propusi in aparare au discutat inainte de termen cu inculpatul pentru a cadea de acord cu ce sa spuna in instanta", a mentionat procurorul.

Instanta suprema a inregistrat in 7 octombrie 2013 dosarul "Frauda la referendum", in care au fost trimisi in judecata Liviu Dragnea si alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a inceput in 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis in judecata pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale".

Anchetatorii sustin ca Dragnea a fost sustinut in fraudarea referendumului de 74 de presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt. Acestia au fost trimisi in judecata pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.

"Infractiunile retinute in sarcina persoanelor implicate in desfasurarea procesului de votare - presedinti si membri ai sectiilor de votare - au constat in principal in aceea ca ei si-au incalcat atributiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, inlesnind falsificarea listelor electorale (atat liste permanente cat si liste suplimentare), prin adaugarea de persoane care nu au facut cerere de vot cu urna mobila, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau in Romania la data referendumului, prin contrafacerea materiala a semnaturilor acestora si introducerea in urne a unui numar de voturi corespunzator semnaturilor falsificate. In acest fel, numarul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obtinute prin falsificarea semnaturilor", au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.

Liderul PSD, Victor Ponta, a aratat in declaratia sa ca mesajele sms de campanie nu sunt facute de liderii politici, ci de consultanti politici, fiind aprobate de catre echipa de campanie, cu decizii luate uneori de o echipa de reactie rapida, fara consultarea liderilor.
Mediafax.ro