De la preluarea mandatului de premier, independent politic, dependent insa de sustinerea unei majoritati parlamentare, Ciolos a evitat sa-si ostilizeze partidele, dar si opinia publica, receptiv la solicitarile de a veni in fata Legislativului si dispus la concesii, incepand cu programul de guvernare.

In urma cu sase luni, pe fondul demisiei lui Victor Ponta din fruntea Executivului ca urmare a protestelor declansate de tragedia de la Colectiv, presedintele Klaus Iohannis il nominaliza pe fostul comisar european Dacian Ciolos pentru a forma un nou cabinet, un executiv format din tehnocrati.

La 15 noiembrie 2015 Dacian Ciolos a prezentat lista ministrilor propusi, 22 la numar.

Nici nu trecuse de etapa parlamentara, ca Dacian Ciolos a fost nevoit sa retraga doua dintre persoanele nominalizate initial - Andrei Baciu de la Ministerul Sanatatii, respectiv Cristina Guseth de la Ministerul Justitiei. Primul a fost retras dupa ce, pe Facebook, au inceput sa circule fotografii in care Andrei Baciu aparea in lenjerie intima, ca model, in timp ce reprezentatia Cristinei Guseth din timpul audierilor nu s-a ridicat la nivelul asteptat.

"Pentru a nu vulnerabiliza in niciun fel increderea in ministrul Justitiei din Guvern, intr-un an foarte important pentru mentinerea credibilitatii activitatii Justitiei, am hotarat sa retrag propunerea doamnei Cristina Guseth pentru acest portofoliu. Dimineata voi inainta conducerii Parlamentului o noua propunere", a anuntat Dacian Ciolos, pe Facebook, la o ora dupa miezul noptii.

Pe 17 noiembrie 2015 guvernul condus de Dacian Ciolos a fost investit cu voturile PSD, PNL, UNPR, UDMR si ale minoritatilor nationale, in timp ce ALDE si PMP nu au sustinut Cabinetul tehnocrat.

"Partidele sa isi asume, nu sa culpabilizeze Guvernul"

Inainte de a ajunge la sefia Executivului, Ciolos a condus Ministerul Agriculturii in guvernul Calin Popescu Tariceanu. In 2009, a fost numit sef al Comisiei prezidentiale pentru elaborarea unei strategii in Agricultura. Un an mai tarziu a fost desemnat comisar european pentru agricultura.

De la preluarea mandatului de premier, independent politic, dar dependent de sustinerea unei majoritati parlamentare, Ciolos a incercat in permanenta sa evite a-si ostiliza partidele, fiind extrem de receptiv la solicitarile de a veni sa dea explicatii in fata Legislativului si dispus la concesii care au inceput chiar prin modificarea programului sau de guvernare.

Un episod relevant este cel referitor la alegerea primarilor, in conditiile in care una dintre principalele misiuni ale Cabinetului sau este gestionarea scrutinului local si a celui legislativ din acest an. Initial, in programul de guvernare trimis Parlamentului odata cu lista ministrilor, Ciolos a mentionat ca prioritate alegerea primarilor in doua tururi de scrutin. Dupa runda de negocieri cu grupurile parlamentare, inaintea votului de investire, prevederile referitoare la modificarea legii electorale in sensul alegerii primarilor in doua tururi de scrutin au fost eliminate din varianta finala a programului de guvernare.

De asemenea, Ciolos a refuzat ulterior sa dea curs solicitarilor PNL privind emiterea unei OUG sau asumarea raspunderii pentru alegerea primarilor in doua tururi de scrutin, in conditiile in care PSD a amenintat cu boicotarea scrutinului.

"Partidele care doresc modificarea legislatiei trebuie sa isi asume aceasta dezbatere si sa o conduca, nu culpabilizand guvernul. (...) Eu inteleg asteptarile cetatenilor care doresc revenirea la doua tururi. Pe de alta parte eu, in calitate de prim ministru si om de stat, consider ca trebuie sa tin guvernul departe de dispute politice inainte de campania electorala", declara Ciolos, in februarie.

Liberalii, care in 2015 au votat legea in forma actuala, au atacat ulterior hotararea guvernului privind data alegerilor locale, in speranta ca dosarul va ajunge la Curtea Constitutionala pentru transarea problemei.

Un alt episod relevant a fost cel al prezentei in Senat. In timp ce situatia grava de la TVR nu a starnit ingrijorarea alesilor, actiunea ANAF de a aplica o decizie judecatoreasca privind executarea silita a trustului INTACT l-a determinat pe presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, sa convoace o sedinta speciala in care l-a chemat pe premier sa dea explicatii legate de "abuzurile" ANAF care ar pune in pericol libertarea de exprimare. Dacian Ciolos a raspuns solicitarii pe motiv ca respecta institutia Parlamentului.

Dincolo de relatia sa cu partidele parlamentare de a carui sustinere depinde, mandatul lui Ciolos a pus capat unei perioade lungi in care relatia presedinte-premier a fost una conflictuala. De altfel, premierul Dacian Ciolos are intalniri saptamanale cu presedintele Klaus Iohannis.

Patru ministri schimbati intr-o luna

In sase luni, patru ministri au parasit functia guvernamentala.

Primul demisionar a fost ministrul Muncii, Ana Costea, care s-a pozitionat in dezacord cu premierul Ciolos, dupa ce a amenintat ca isi va depune mandatul daca nu se va tine cont de parerea sa cu privire la proiectul de ordonanta privind salarizarea bugetarilor. Costea a fost nevoita sa paraseasca guvernul la 14 aprilie, iar locul ei a fost luat de unul dintre consilierii lui Dacian Ciolos, Dragos Paslaru.

Urmatorul minister care a ramas fara lider a fost cel al Fondurilor Europene. La scurt timp dupa demisia Anei Costea, la 25 aprilie, Aura Raducu a demisionat la solicitarea premierului, nemultumit de activitatea acesteia. Un alt consilier al premierului Dacian Ciolos, Cristian Ghinea, a fost numit in functia de ministru.

Pe 27 aprilie, pe fondul scandalului de la Opera Nationala, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, anunta, pe pagina sa de Facebook, ca demisioneaza. Ulterior, depunerea mandatului a fost amanata, in urma unei discutii cu premierul. O scrisoare a lui Alexandrescu catre Grupul pentru Dialog Social a dus insa la tensionarea relatiei dintre cei doi. Scrisoarea continea acuzatii grave la adresa unor colegi din guvern, Alexandrescu mentionand ca s-a pronuntat in favoarea retragerii titlurilor de doctor in cazul mai multor plagiate, ceea ce i-a adus admonestari din partea ministrilor implicati. El spunea ca a deranjat prin actiunile sale mai multe grupuri de interese si a dat doua exemple: Rosia Montana si Cathedral Plaza. Alexandrescu evoca unele actiuni de intimidare si spune ca a fost chemat in Parlament sa dea explicatii si ca a fost sunat de mai multe ori de oameni politici. Gravele acuzatii l-au determinat pe Dacian Ciolos sa anunte revocarea ministrului din functie, seful Executivului precizand ca nu i- comunicat niciodata despre "presiunile" la care ar fi fost supus. In locul lui Vlad Alexandrescu a fost desemnata Cristina Suteu, fost secretar de stat in acest minister.

Demisia care incheie aceasta "remaniere" este cea survenita pe fondul uneia dintre cele mai grave crize din sistemul de sanatate din ultimii ani, criza declansata ca urmare a dezvaluirilor privind dezinfectantii folositi in spitalele din Romania, inclusiv in unele spitale in care au fost tratati raniti din Clubul Colectiv. La 9 mai, Patriciu Achimas-Cadariu isi depune mandatul, dupa o discutie cu premierul Dacian Ciolos, care a avut loc la Palatul Victoria. Potrivit unor surse guvernamentale, Achimas-Cadariu a luat decizia de a pleca de la ministerul Sanatatii, pentru ca nu ar fi fost de acord cu modul in care s-a decis in Guvern gestionarea crizei dezinfectantilor din spitale. Mandatul lui Cadariu Achimas a fost marcat si de alte scandaluri, printre care cel al bebelusilor din Arges diagnosticati cu Sindromul Hemolitic Uremic. Dacian Ciolos a preluat, interimar, functia de ministru al Sanatatii.

Controverse - de la acuzatii de plagiat, la gafe cu "camioane de milioane de euro"

Ministrul de Interne, Petre Toba, care a condus Politia Romana in ultimii trei ani pana la numirea in Cabinetul Ciolos, se afla pe lista demnitarilor suspectati ca au plagiat teza de doctorat, existand suspiciuni ca peste 250 din cele 390 de pagini ale tezei de doctorat a acestuia ar fi fost copiate din diverse lucrari. Suspiciunea de plagiat a aparut in urma unor dezvaluiri din presa, inca din 25 noiembrie 2015, la scurt timp de la investirea Cabinetului.

In pofida promisiunilor de clarificare a acestor suspiciuni, prin verificarea acuzatiilor inainte de luarea unei decizii, nicio masura nu a fost dispusa in cazul sau. Pretextul- mai intai trebuie clarificata legislatia privind scolile doctorale si plagiatul.

"Eu resping cu tarie toate aceste acuzatii. Eu am respectat legea si toate normele existente in momentul in care am elaborat teza de doctorat. Am respectat toate recomandarile indrumatorului de doctorat (...) Au fost spuse multe neadevaruri si, chiar as putea spune, multe calomnii", a sustinut ministrul Internelor, Petre Toba.

''Nu pot sa spun ca ma simt confortabil. Am vorbit si cu dl. ministru Toba. Pe de alta parte, nu cred ca e cazul sa iau decizii eu, unilateral, atat timp cat niste acuzatii nu sunt dovedite'', a sustinut si Ciolos intr-o emisiune, intrebat despre faptul ca ''sta la aceeasi masa'' cu un ministru acuzat de plagiat.

La randul sau, vicepremierul Vasile Dincu a sustinut ca acest aspect nu are importanta intrucat colegul sau este un om "deosebit de competent".

''Este un om deosebit de competent in ceea ce face, un ministru pe care il respect. Nu lucrez in proiecte de doctorat cu domnul Toba, lucrez la proiecte pragmatice in care este un ministru de Interne foarte bun. Atunci cand ministrii se pun, nu sunt intrebati de doctorat, multi din colegii mei nu au doctorat. Aceasta e o discutie care nu tine de eficienta in administratie a domnului Toba, care este un ministru foarte bun'', a spus vicepremierul.

Ulterior, ministrul Educatiei Adrian Curaj a propus un nou pachet de legi privind plagiatul, pachet de legi care a generat unele dispute.

Un alt ministru care a starnit controverse a fost cel al Agriculturii. Achim Irimescu a declarat, intr-un interviu acordat ZF, ca el nu ia ''ciubuc'', de aceea deranjeza si ca, din Romania, s-au scos in ultimii cinci ani 35 de miliarde de euro cu camionul, in Elvetia. El a revenit apoi, sustinand ca afirmatiile au reprezentat o "metafora".

Planurile tehnocratului

Desi foarte atent la modul in care comunica si la imaginea sa publica (fiind primul premier care raspunde intrebarilor, pe pagina sa de Facebook, in miezul noptii), Dacian Ciolos a sustinut inca de la preluarea mandatului ca nu este interesat de o cariera politica.

"In momentul de fata nu ma simt confortabil sa-mi asum un rol politic intr-un partid politic. Daca acest mandat va insemna un succes, va insemna un succes al unei echipe. Nu am intentia sa ma prezint la alegerile din 2016 si nu pentru asta am acceptat mandatul de premier, daca as incerca sa folosesc capitalul de simpatie in cadrul alegerilor, as insela asteptarile oamenilor – iar eu simt ca singura sansa a acestui guvern tehnocrat este onestitatea" , declara premierul in decembrie 2015.

La inceputul lunii aprilie, liderul PNL Alina Gorghiu a declarat ca l-a invitat pe premierul Dacian Ciolos sa vina in PNL, precizand ca, probabil, e prematur sa dea un raspuns acum, pentru ca seful Executivului "nu are timp sa cugete la o eventuala candidatura politica alaturi de PNL", dar e convinsa ca o va face la toamna.

"Este o optiune care ii apartine. Banuiesc ca e prematur sa formuleze un raspuns, dar sunt absolut convinsa ca toamna se decanteaza mult mai bine ideile. Nu are timp acum sa cugete la o eventuala candidatura politica alaturi de PNL, dar la sfarsit, cand tragi linia mandatului de prim-ministru, sunt convinsa ca poti sa analizezi serios, pragmatic, toate optiunile pe care le ai la indemana".

Copresedintele PNL a sustinut ca premierul si-a asumat o misiune dificila, aceea de a guverna cu un guvern tehnocrat, cu un sprijin parlamentar fragil, dar ca reuseste sa faca acest lucru bine, de cele mai multe ori.