In ultima duminica din luna octombrie, respectiv in aceasta duminica, la data de 25 octombrie, vom trece la ora de iarna, ceasurile urmand sa fie date inapoi cu o ora. Trecerea la ora de iarna 2015 se face in noaptea dintre 24 octombrie si 25 octombrie 2015, schimbarea orei facandu-se astfel incat ora 4:00 a diminetii de 25 octombrie 2015 sa devina ora 3:00. Majoritatea oamenilor se adapteaza cu usurinta la modificarea orei, adaptarea organismului facandu-se complet in circa cincisprezece zile. Particularitatile fizice si psihice individuale influenteaza insa modul in care se realizeaza aceasta adaptare si, din acest motiv, unii pacienti pot prezenta o simptomatologie polimorfa, mergand chiar pana la agravarea sau decompensarea unor afectiuni. Invocand faptul ca se perturba nejustificat populatia si ca pierderile din diverse domenii socioeconomice depasesc castigurile unele tari au renuntat la schimbarea orei de iarna-vara sau nu au aplicat-o vreodata. Si in Romania anul acesta a fost respinsa o initiativa legislativa ce prevedea acest lucru. Duminica vom dormi mai mult cu o ora si chiar de luni se vor simti efectele schimbarii orei. Unele pot fi chiar periculoase, dupa cum spun medicii ieseni.

"Creste riscul de infarct cu 5 - 10%, timp de trei zile dupa schimbarea orei, in special la persoanele tinere, active profesional. Creste riscul suicidar. Timp de doua saptamnai de la modificarea orei, in special la depresivi si la cei vulnerabilitati psihoemotionale. Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reactioneaza prin cresterea activitatii sistemului nervos simpatic si a nivelului citokinelor proinflamatorii Acestea se asociaza expunerii prelungite la lumina si modificari in secretia melatoninei cu efect asupra reglarii ritmului circadian (somn-veghe) determinand modificari cardiovasculare manifestate prin variatii ale tensiunii arteriale si variate tulburari de ritm cardiac sau neuropsihice: modificari ale calitatii somnului (insomnie, somnolenta), astenie, apatie, anhedonie, agitatie, irascibilitate, anxietate, tulburari de concentrare si memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenta sau bulimie), pana la dereglari afective sezoniere si ideatie suicidara".

Medicii ieseni spun ca sub aceasta simptomatologie se pot ascunde si alte cauze si de aceea este bine sa fiti evaluati corespunzator de catre un medic pentru a nu omite un alt diagnostic. Pentru evitarea sau diminuarea simptomatologie neplacute recomandam planificarea corespunzatoare a programului si evitarea suprasolicitarii datorata stimulentelor nervoase, substantelor psihoactive sau situatiilor conflictuale. Nu e de neglijat petrecerea a cat mai mult timp in aer liber si miscarea chiar sub forma unor simple plimbari precum si alimentatie bogata in fructe si legume proaspete.