Parchetul ICCJ a dispus, în cazul accidentului aviatic din Apuseni, începerea urmaririi penale si pentru infractiunile de neluare si nerespectare a masurilor legale de securitate si sanatate în munca, precum si pentru încalcarea de catre personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.

Parchetul Înaltei Curti de Casatie si Justitie a anuntat, miercuri, ca în continuarea cercetarilor privind catastrofa aviatica din Apuseni, Sectia Parchetelor Militare a dispus, în 17 februarie, prin ordonanta, începerea urmaririi penale si pentru infractiunile de neluare a masurilor legale de securitate si sanatate în munca (articolul 349 din Codul penal) si de nerespectare a masurilor legale de securitate si sanatate în munca (articolul 350 din Codul penal), precum si pentru intractiunea prevazuta de articolul 98 raportat la articolul 110 din Codul aerian.

Potrivit articolului 98 din Codul aerian, încalcarea de catre personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor, daca fapta este de natura sa puna în pericol siguranta zborului, se pedepseste cu închisoare de la unu la cinci ani.

Urmarirea penala a fost începuta de procurorii militari prin raportare la articolul 110 din acelasi act normativ, care stabileste ca, daca faptele au avut ca urmare decesul uneia sau al mai multor persoane, pedeapsa este detentiunea pe viata sau închisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Referitor la savârsirea infractiunilor de neluare si nerespectare a masurilor legale de securitate si sanatate în munca, Codul penal prevede pedepse cuprinse între sase luni si trei ani de închisoare sau amenda.

În 11 februarie, procurorii Sectiei Parchetelor Militare au dispus, prin ordonanta, începerea urmaririi penale pentru comiterea infractiunilor de ucidere din culpa, vatamare corporala din culpa si neglijenta în serviciu, în cazul accidentului aviatic din 20 ianuarie.

Parchetul instantei supreme preciza atunci ca, dupa documentele cu caracter tehnic vor fi transmise si analizate, procurorii vor audia persoanele cu atributii în pregatirea si coordonarea zborului aeronavei YR-BNP, tip BN2, precum si pe cele care au coordonat operatiunile de alarmare, localizare, cautare si salvare a victimelor catastrofei aviatice.

Investigatori ai Centrului de Investigatii si Analiza pentru Siguranta Aviatiei Civile (CIAS) au mers, în 16 februarie, în zona în care s-a prabusit avionul de mici dimensiuni de tip BN2, încercând sa afle daca aceasta permitea emiterea semnalelor pe baza carora sa fie localizata epava.

Investigatorii au urmarit sa stabileasca daca aparatura avionului functiona corespunzator sau daca zona nu permitea emiterea semnalelor avionului prabusit, au declarat pentru MEDIAFAX surse apropiate anchetei. De asemenea, ei au urmarit sa determine la fata locului si alte aspecte care sa îi ajute în cadrul anchetei tehnice privind accidentul aviatic din Apuseni.

Cercetarile în dosarul accidentului din Apuseni sunt continuate de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ), dupa ce Parchetul Curtii de Apel Alba Iulia si-a declinat competenta, în 4 februarie, din cauza ca trebuie audiate persoane din institutii centrale ale statului cu atributii în gestionarea situatiilor de urgenta.

Procurorul general al Parchetului Curtii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazar, declara atunci ca în cazul accidentului aviatic din Apuseni exista "suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au facut parte din celulele de criza, persoane care au calitatea de ministru".

Augustin Lazar mai spunea ca în ancheta "exista suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au calitatea de militari", fapt care ar atrage competenta procurorului militar.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia au facut cercetarea locului producerii accidentului si au ridicat mijloace materiale de proba. De asemenea, au fost audiate persoanele ranite în accident, medici de urgenta, personalul ISU, al Jandarmeriei, personalul silvic, localnicii, padurarii care au participat la cautari.

Procurorii au dispus si efectuarea unor rapoarte medico-legale, fiind solicitate si depuse documentele relevante de la institutiile în cauza.

"Mijloacele materiale de proba ridicate de la locul producerii accidentului (aparatul GPS si statia ELT) au fost predate investigatorilor CIAS, urmând a fi trimise spre examinare la un laborator de specialitate", potrivit PICCJ.

Pilotul Adrian Iovan si studenta Aurelia Ion si-au pierdut viata în accidentul aviatic produs în 20 ianuarie, în Muntii Apuseni, într-o zona accidentata, la peste 1.400 de metri altitudine, la granita dintre judetele Cluj si Alba. În accident au fost raniti copilotul Razvan Petrescu si medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Catalin Pivniceru de la Spitalul "Sfânta Maria" si Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beius, judetul Bihor.

Echipa medicala din avion mergea de la Bucuresti la Oradea, unde urma sa preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului si victimele au fost gasite de trei localnici, dupa cautari care au durat aproximativ cinci ore si la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, politisti, salvamontisti, angajati ai Parcului National Muntii Apuseni si localnici.

În urma accidentului aviatic, secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper a fost demis, în timp ce directorul general si directorul de operatiuni ai ROMATSA au demisionat. De asemenea, Ion Burlui a demisionat de la conducerea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta.

Tot în urma accidentului aviatic a demisionat din functie si fostul ministru liberal de Interne Radu Stroe, care declara ca la MAI nu s-a organizat celula de criza si ca regreta ca tragedia a avut loc în mandatul sau. Mediafax.ro