News Flash:
În perioada 24 aprilie-14 mai se fac recrutări pentru care doresc să devină jandarmi, inclusiv în Timiș
Deputaţii români propun ca permisul de conducere să fie obţinut de la 17 ani
Timişoara va avea un nou pod peste Bega și o pasarelă pietonală inedită
Crescătorilor de porci Mangaliţa şi Bazna li se oferă 2.000 de lei subvenție
Primăria Timișoara a amânat tratamentele de dezinsecție pentru combaterea ţânţarilor
Un belgian al cărui organism produce cantități mari de alcool, exonerat de acuzația de conducere sub influența alcoolului
Guvernul se va reuni în ședință, joi, la Timișoara
SCM Politehnica Timișoara joacă finala mică al Campionatului Național de Tineret
Raul Ambruș, numit în funcția de subprefect al județului Timiș
28 de medicamente inovative vor fi introduse în lista de medicamente compensate şi gratuite
Colinde si traditii in Ajunul Craciunului sarbilor de rit vechi
Azi
46
0
Azi
46
0
Azi
45
0
Azi
47
0
Azi
50
0
Peste 40.000 de credincioşi ortodocşi de rit vechi din Timiş, dintre care circa 30.000 de sârbi, sunt luni în Ajunul Crăciunului aşteptând Naşterea Mântuitorului.
Seara vor participa la ceremonialul aprinderii lăstarilor de stejar, numit 'Badnjak', în murmurul colindelor bisericeşti tradiţionale.
'Obiceiurile sunt mult mai frumoase la sat, unde tradiţia se păstrează. În seara de Ajun, după ce venim de la biserică, copiii cântă colinde, iar gospodina aruncă bani, grâu şi bomboane. Odată cu grâul, banii şi bomboanele, gospodina mai aruncă în toate cele patru colţuri ale camerei de oaspeţi şi câte un pumn de nuci deasupra cărora copiii, cotcodăcind ca găinile, le adună în timp ce merg în cerc pe paie. Este simbolul belşugului de peste an', a spus Elena Iovanovici, o enoriaşă ce aparţine acestui rit.
După 'Badnjak', cu emoţia întâmpinării Pruncului Sfânt în suflete, credincioşii sârbi din Timişoara vor asista la slujba vecerniei de la Biserica Ortodoxă Sârbă, iar la plecare vor primi legături din crenguţe de stejar cu paie, pe care le duc acasă. Crenguţele semnifică puterea şi tăria cu care va fi întâmpinat Noul An, iar paiele simbolizează locul unde s-a născut Pruncul Iisus.
În prezent, tradiţiile sârbeşti s-au contopit în bună parte cu cele ale românilor, aşa că ei se bucură de două ori pe an de sărbătoarea Naşterii Domnului. Chiar dacă la sârbi nu există obiceiul împodobirii pomului de Crăciun, copiii au descoperit, în timp, frumuseţea unor astfel de momente, mireasma de brad şi farmecul de a căuta darurile de sub brad.
De Crăciun, din nicio casă nu lipseşte plăcinta cu multă nucă şi miere numită 'cesniţa' pentru ca viitorul an să fie dulce şi blând. În 'cesniţa' se pune un ban, iar cel care-l găseşte se zice că va avea noroc tot anul, dar gospodinele mai pregătesc şi preparate din peşte, purcel la proţap şi plăcinte cu fructe.
În prima zi de Crăciun, sârbii aduc la biserică porţii mici din fiecare fel de bucate gătite, pe care le sfinţeşte preotul. Cei care participă la liturghia din ziua de Crăciun, primesc câte o ramură de stejar, legată cu fundiţe în culorile drapelului sârbesc, care le va da sănătate, tărie şi putere până la Crăciunul viitor.
Credincioşii ortodocşi de rit vechi prăznuiesc acum Crăciunul, sărbătoarea fiind decalată cu 13 zile faţă de ceilalţi ortodocşi, pentru că nu au acceptat trecerea, în 1924, la calendarul gregorian, decizând să rămână la cel iulian. AGERPRES
Seara vor participa la ceremonialul aprinderii lăstarilor de stejar, numit 'Badnjak', în murmurul colindelor bisericeşti tradiţionale.
'Obiceiurile sunt mult mai frumoase la sat, unde tradiţia se păstrează. În seara de Ajun, după ce venim de la biserică, copiii cântă colinde, iar gospodina aruncă bani, grâu şi bomboane. Odată cu grâul, banii şi bomboanele, gospodina mai aruncă în toate cele patru colţuri ale camerei de oaspeţi şi câte un pumn de nuci deasupra cărora copiii, cotcodăcind ca găinile, le adună în timp ce merg în cerc pe paie. Este simbolul belşugului de peste an', a spus Elena Iovanovici, o enoriaşă ce aparţine acestui rit.
După 'Badnjak', cu emoţia întâmpinării Pruncului Sfânt în suflete, credincioşii sârbi din Timişoara vor asista la slujba vecerniei de la Biserica Ortodoxă Sârbă, iar la plecare vor primi legături din crenguţe de stejar cu paie, pe care le duc acasă. Crenguţele semnifică puterea şi tăria cu care va fi întâmpinat Noul An, iar paiele simbolizează locul unde s-a născut Pruncul Iisus.
În prezent, tradiţiile sârbeşti s-au contopit în bună parte cu cele ale românilor, aşa că ei se bucură de două ori pe an de sărbătoarea Naşterii Domnului. Chiar dacă la sârbi nu există obiceiul împodobirii pomului de Crăciun, copiii au descoperit, în timp, frumuseţea unor astfel de momente, mireasma de brad şi farmecul de a căuta darurile de sub brad.
De Crăciun, din nicio casă nu lipseşte plăcinta cu multă nucă şi miere numită 'cesniţa' pentru ca viitorul an să fie dulce şi blând. În 'cesniţa' se pune un ban, iar cel care-l găseşte se zice că va avea noroc tot anul, dar gospodinele mai pregătesc şi preparate din peşte, purcel la proţap şi plăcinte cu fructe.
În prima zi de Crăciun, sârbii aduc la biserică porţii mici din fiecare fel de bucate gătite, pe care le sfinţeşte preotul. Cei care participă la liturghia din ziua de Crăciun, primesc câte o ramură de stejar, legată cu fundiţe în culorile drapelului sârbesc, care le va da sănătate, tărie şi putere până la Crăciunul viitor.
Credincioşii ortodocşi de rit vechi prăznuiesc acum Crăciunul, sărbătoarea fiind decalată cu 13 zile faţă de ceilalţi ortodocşi, pentru că nu au acceptat trecerea, în 1924, la calendarul gregorian, decizând să rămână la cel iulian. AGERPRES
Din aceeasi categorie
© 2024 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1151 (s) | 32 queries | Mysql time :0.006371 (s)
Comentarii (0)