Coaja este mai valoroasa pentru sanatate decit pulpa fructelor si legumelor. Daca obisnuiti sa curatati de coaja fructele si legumele inainte de a le minca, trebuie sa stiti ca faceti o mare greseala. De fapt, aruncati la gunoi cea mai sanatoasa parte a acestor alimente naturale, lipsindu-va organismul de nutrienti esentiali. Numeroase fructe au coaja mult mai hranitoare decit

fructul in sine, cu mai multi antioxidanti si fibre vegetale. In cojile fructelor si legumelor se ascund adevarate depozite de vitamine si minerale. Este foarte important insa ca, inainte de a le consuma, sa fie bine spalate. Inainte de a arunca la cos cojile,

aflati beneficiile extraordinare pe care le are organismul de pe urma acestor medicamente si poate va veti hotari sa le pastrati.

Foi de ceapa pentru digestie. Cojile de ceapa sint printre cele mai apreciate in medicina traditionala. Pare greu de crezut, dar din ele se pot prepara leacuri si feluri de mincare. Ceapa

intreaga este un izvor de sanatate, dar straturile exterioare sint mult mai bogate in antioxidanti decit miezul. Nutritionistii recomanda cojile pentru continutul lor extrem de ridicat in fibre si flavonoizi. Substantele biologice din cojile de ceapa intaresc inima. Consumul regulat de coji crude de ceapa regleaza activitatea tractului gastro-intestinal. Fenolii, compusii care abunda in cojile de ceapa, reprezinta un puternic aliat in lupta anticancer. Decoctul din foi de ceapa se prepara dintr-o mina de coji la un litru de apa. Se lasa la fiert cam 15 minute. Se consuma cite un pahar in fiecare dimineata, in caz de reumatism sau guta. Foile de ceapa aplicate pe git trateaza amigdalele, iar ceaiul din aceste coji este cel mai bun sirop de tuse. Contra diareei, se face un decoct din foi de ceapa uscata, din care se bea cite o jumatate de litru pe zi. Migrenele trec cu cataplasme cu foi de ceapa proaspete aplicate pe frunte. Putem minca aceste coji in salate, sau ca garnitura, coapte la cuptor, dupa ce s-a adaugat putin ulei de masline si sare. In traditia populara, cojile uscate de ceapa galbena se foloseau pentru a vopsi in galben tesaturile si ouale. Femeile isi clateau parul cu apa in care s-au fiert coji de ceapa uscate, pentru reflexe galben-aurii.

Cercetatorii spanioli au demonstrat ca aceste coji pot fi utilizate in industria alimentara ca aditivi sau ca baza pentru medicamente in industria farmaceutica.

Cataplasme cu coji de cartofi. Cojile de cartofi n-ar trebui sa putrezeasca in cosul de gunoi. Aceste resturi sint mai pretioase pentru sanatate decit tuberculul intreg. Au un continut mare

de potasiu, flavonoide cu actiune antioxidanta si antitumorala, vitamine din complexul B, fibre alimentare, compusi fenolici cu efect de reglaj asupra activitatii cardiace. Coaja bine spalata

si fiarta in apa se poate bea ca leac pentru hipertensiune si reumatism, are efect remineralizant. Cojile fierte se pot aplica pe articulatiile dureroase si ranile care se cicatrizeaza greu. Pentru

sinuzita, se recomanda fierberea cojilor de la patru cartofi intr- un litru de apa. Cu aceasta infuzie se fac inhalatii. In caz de afte bucale, se clateste gura cu decoct de coji de cartofi, de doua

ori pe zi, dimineata si seara. Cojile fierte timp de 30 de minute dau o solutie cu care se clateste capul, metoda recomandata in caz de par grizonat. Ca sa curatam calcarul de pe un vas,

fierbem indelung in el coji de cartofi. Pentru arsuri, degeraturi, crapaturi ale pielii, ulceratii, se aplica pe locul respectiv coji de cartofi, fixate cu bandaj. Negii dispar tot cu coji de cartofi, lasate peste noapte. Intepaturile de capusa trec cu coji verzi. Acestea sint foarte toxice, dar, aplicate extern, au efect antiviral, antibacterian, combat ciupercile parazite. Cartofii copti, mincati cu tot cu coaja, ajuta in insomnii, imbatrinire prematura, previn boala Alzheimer, accidentele vasculare, degenerescenta maculara, cataracta si ajuta la slabit. Cartofii cu coaja de culoare rosie contin principii hepato-protectoare, fiind recomandati in tratarea hepatitelor.

Coaja castravetelui regleaza tensiunea. Mincati castravetii cu tot cu coaja pentru continutul de dioxid de siliciu, un nutrient care contribuie la consolidarea parului, unghiilor, si care atenueaza

semnele imbatrinirii. Cojile acestei legume sint pline de enzime, vitaminele A si C, calciu, fier, fosfor, potasiu, carbohidrati.

Ajuta la normalizarea tractului digestiv, sint un bun diuretic, protejeaza ficatul si stomacul, iar aplicate local, vindeca pielea afectata de detergenti si scad febra. Tot castravetele mincat cu coaja regleaza tensiunea arteriala si nivelul colesterolului.

Extrem de pretioase in cosmetica, cojile au efect puternic asupra tenului cu pori deschisi. Intindeti pe obraji cojile curatate mai gros. Peste ele, asezati un tifon umezit. Aceasta masca hidrateaza tenul si inchide porii. Arsurile de la soare, umflaturile de la ochi sau dermatitele pot fi combatute cu coaja de castravete. Furnicile pot fi alungate tot cu coji de castravete, toxice pentru tipurile de ciuperci cu care se hranesc furnicile.

Fasolea este importanta in terapie prin cojile ei, adica tecile in care se dezvolta boabele. Contin aminoacizi, substante minerale, vitamina C, tirozidina si triptofan. Ceaiul din teci de fasole se

recomanda in afectiuni cronice ale rinichilor si cailor urinare, dar mai ales persoanelor care sufera de diabet. Acest ceai este un diuretic excelent, reduce cantitatea de zahar din singe, curata organismul de toxine, igienizeaza rinichii si normalizeaza urinarea. Se prepara dintr-o lingura de teci uscate si maruntite la un sfert de litru de apa. Se fierbe 15 minute si se beau doua cesti pe zi, neindulcit. Extern, ceaiul din teci e bun in tratamentul eczemelor, eruptiilor cutanate, acneei. Pielita rosiilor, bun cardioprotector.

Rosiile sint alimente medicament, iar principalele lor proprietati stau in pielite. Acestea ajuta la scaderea tensiunii arteriale si a nivelului de colesterol. Previn aparitia accidentelor vasculare,

a infarcturilor si a altor boli de inima. Sint foarte eficiente in ingrijirea pielii. Folositi o masca din cojile de la 8-12 rosii. Lasati-o sa actioneze 10 minute. Tenul va fi mai curat si mai stralucitor.

Cojile usturoiului contin nu mai putin de sase compusi antioxidanti. Decojind usturoiul nu facem decit sa ne lipsim de acele substante care lupta cu procesul de imbatrinire si protejeaza inima.

Coaja de dovleac este bogata in zinc, util pielii si unghiilor, si in beta caroten, care protejeaza de boli de inima si cancer. Putem beneficia de coaja doar curatind partea tare mai subtire.

Nu aruncati cojile (verzi) de la nucile pe care le curatati pentru dulceata. Sint foarte bogate in iod si taninuri, cu efecte antiinfectioase, depurative si stimulatoare ale tiroidei. Umpleti un borcan cu coji de nuca si turnati alcool alimentar, votca sau tuica de casa, cit sa le acopere. Se lasa la macerat 14 zile, apoi se filtreaza. Aceasta tinctura e buna in frectii contra durerilor reumatice, dar si in administrare interna pentru eliminarea toxinelor, guta, hipotiroidie, eczeme. Cojile uscate de nuca se folosesc si la bai locale sau generale, pentru vopsirea parului, sub forma de comprese pentru ten seboreic sau rani purulente, si sub forma de gargara, in afectiuni gingivale.

 

Leac pentru bronsite din coji de mere

Cojile de mere sint un remediu la indemina oricui, dar, din pacate, multi le arunca, nestiind cit sint de valoroase. Daca nu puteti minca marul intreg, pastrati cojile. Aceste deseuri vegetale faciliteaza procesul digestiv, concentreaza circa 50% din cantitatea de vitamina C si contine cu 87% mai multe componente anticancerigene decit pulpa. In aceste conditii, nu este de mirare ca, in industria farmaceutica, vitaminele necesare obtinerii suplimentelor se extrag tocmai din coaja merelor. In caz de insomnie, o infuzie din coji de mere ajuta foarte mult. Peste doua linguri de coji de mere se toarna 200 ml de apa fierbinte si se lasa zece minute la infuzat. Ceaiul se bea seara, cu doua ore inainte de culcare. Impotriva crampelor la stomac se bea aceeasi infuzie, cite o cana, de trei ori pe zi. Pentru tratarea bronsitelor si a reumatismului, se face un macerat din coji de mere, bine uscate si pisate. La un litru de apa, se pun opt linguri de pulbere si se lasa la macerat 12 ore. Se beau cite trei cani pe zi. Din cojile si cotoarele merelor se poate obtine un compot delicios si energizant. Acidul din cojile de mere ajuta la indepartarea petelor de pe vasele de aluminiu. Se lasa la fiert pe foc mic timp de 30 de minute.

Coaja citricelor, somnifer parfumat Cojile de portocale pot fi un excelent remediu impotriva constipatiei. Trebuie sa fierbeti cojile de la doua portocale in 250 ml de apa, timp de 30 de minute, dupa care apa se arunca. Se pun apoi din nou la fiert intr- un litru de apa, impreuna cu 20 g de zahar. Un alt leac pentru digestia lenta: o lingurita de coaja de portocala pisata se pune intr-o cana cu apa fierbinte, se lasa la infuzat un sfert de ora si se ia acest amestec dupa masa de prinz. Aceste coji sint bune si in combaterea febrei. Citeva coji proaspete de portocale asezate pe noptiera alunga insomnia. Coaja rasa poate fi folosita in asortarea salatelor, in ceai, iaurt, supe, terci de ovaz sau orez. Pentru a consuma coaja, putem alege sa preparam sucul

proaspat de citric din portocale nedecojite. In coaja si pielita se gaseste hesperidina, care are un rol semnificativ in reducerea hipertensiunii arteriale, a colesterolului rau si are proprietati

antiinflamatorii. Coaja de portocala contine o cantitate mai mare de fitonutrienti si flavonoizi decit pulpa fructului, fapt ce ii ofera proprietati antiinflamatorii, ajutind digestia si ameliorind problemele gastrointestinale. Datorita continutului bogat in vitaminele A si C, coaja de portocala reprezinta un remediu eficient impotriva racelilor, intarind sistemul imunitar. Studii recente arata ca anumiti compusi din portocala sint eficienti in lupta impotriva cancerului de sin, esofagian si stomacal. Maceratul din aceste coji ajuta si in balonari. Antioxidantii din coaja sint de 20 de ori mai puternici decit cei din suc. In general, orice citric contine substante benefice in coaja. Acestea cresc imunitatea, sint hipotensive si antiinflamatoare. In plus, improspateaza si parfumeaza aerul din camera, asezate pe masa sau in vasul cu apa de pe calorifer.

Resturi de struguri si gutui contra ridurilor. Cojile de gutui sint foarte bune impotriva ridurilor. Turnati peste cojile a trei gutui tuica si lasati la macerat timp de 15 zile. Infuzia de coji si frunze

de gutui, in combinatie cu mierea de albine, calmeaza tusea, inlatura raguseala si elibereaza caile respiratorii.

Ceaiul de coji de banane este bun in mahmureala. Se prepara dintr-o coaja de banana la un litru de apa, si se fierbe timp de 10 minute. La fel de bine, coaja de banana poate fi stoarsa.

Cercetatorii au descoperit ca extractul din coaja de banana poate ameliora depresia, fiind bogat in serotonina. Tot coaja este excelenta pentru ochi, pentru ca abunda in luteina, care protejeaza ochii de actiunea nociva a ultravioletelor, ferindu-i de cataracta.

Coaja fructelor de kiwi, desi putin apetisanta, este bogata in antioxidanti si se crede ca are proprietati anticancerigene, antiinflamatoare si antialergice. Contine de trei ori mai multi antioxidanti decit pulpa fructului, care ajuta inclusiv in lupta cu stafilocii si E-coli. Bogata in potasiu si vitamina A, care ajuta la revitalizarea si hidratarea pielii, coaja piersicilor intareste

sistemul imunitar, este detoxifianta, protejeaza de cataracta, reduce riscul de cancer, boli de inima si artrita.

Coaja de papaya, aplicata pe talpi, inmoiae pielea si trateaza calciiele crapate. Papaya este bogata in vitamina A si papaina, care distruge proteinele inactive si indeparteaza pielea moarta.

Cojile de struguri ofera elasticitate pielii, iar sucul lor ajuta la refacerea acesteia. Aplicate pe ten, pielitele strugurilor combat ridurile. Impachetarile cu aceste pielite absorb excesul de apa din organism si combat celulita. Coaja de strugure contine aminoacizi care au grija de sanatatea tesutului cardiac. Resveratrolul din coaja strugurilor intareste sistemul imunitar, reduce grasimile din singe si impiedica aparitia trombozei. Deseuri care nu trebuie sa ajunga la gunoi Ceea ce aruncam poate fi uneori extrem de folositor. Iata citeva deseuri alimentare pretioase:

1. Coditele de cirese uscate constituie un remediu excelent impotriva bolilor de rinichi, pielonefrite si cistite. La o jumatate de litru de apa se adauga o mina de codite si se infuzeaza.

Decoctul din aceste codite combate diareea. Infuzia din codite de visine sint leac pentru migrene, artrite, guta si edeme.

2. Coaja de la trei oua, bine spalata, uscata si pisata, amestecata cu sucul de la trei lamii si miere si lasata la macerat o saptamina, este un vechi remediu pentru lipsa de calciu. Se ia cite o lingurita din acest amestec de trei ori pe zi. Praful obtinut din coaja de ou este de ajutor si in caz de ulcer, daca e dizolvat intr-o cana cu apa calduta.

3. Frunzele de morcov, preparate sub forma de ceai, ajuta la remineralizarea sugarilor si copiilor. Decoctul de frunze de morcov este foarte eficient impotriva eczemelor, ranilor si arsurilor. Gargara ajuta in afte, iar cataplasmele din frunze proaspete, taiate marunt si pisate pina cind devin o pasta, rezolva plagile, ulceratiile gambei, furunculele, pecinginea si abcesele.

4. Matasea de pe stiuleti se pune la uscat si se foloseste la prepararea ceaiurilor. Pentru disfunctii hepatobiliare, menstruatii dureroase, tulburari de menopauza, cistita, afectiuni ale

sistemului cardiovascular, litiaza renala, reumatism, infuzati doua linguri de matase de porumb uscata in 200 ml de apa.

5. Nici zatul de la cafea nu se arunca. Amestecat cu pamintul din ghivece, constituie un excelent stimulator al cresterii plantelor.Daca spalati miinile cu sapun si zat, indepartati mirosul de

ceapa. Tot zatul este cel care pune pe fuga furnicile.