News Flash:

Ce e bine sa dai de pomana

24 Februarie 2018
320 Vizualizari | 0 Comentarii
pomana

Din sambata Mosilor de iarna si pana la Saptamana Patimilor, Biserica Ortodoxa randuieste, timp de sapte sambete (incepand cu data de 4 martie), pomeniri pentru cele mai dragi fiinte din viata noastra: rude si prieteni, trecute de ultimul hotar al vietii pamantesti.

Biserica Ortodoxa randuieste aceste momente de reculegere, deoarece nu vede in moarte sfarsitul existentei omului. Sambetele dedicate mortilor sunt zile de reculegere in care nu e bine sa te distrezi, sa petreci fara masura.

La praznicul Mosilor de Iarna, pe 18 februarie, in sambata ce precede Duminica Lasatului sec de carne (19 februarie) se impart anumite alimente: placinte si produse lactate. In functie de obiceiurile locale, pe langa aceste alimente traditionale, pentru cei trecuti la viata vesnica se mai impart si vase umplute cu mancare gatita, cu apa sau bauturi fara alcool, preparate in casa gospodarilor care implinesc ritualul parastasului.  

Dupa data de 19 februarie urmeaza saptamana alba sau a branzei: 20-26  martie, o etapa pregatitoare pentru inceperea Postului Mare. In acest interval, credinciosii au dezlegare sa consume mai ales produse lactate: lapte, branza, bucate de culoare alba, dar si peste si oua. Odata cu Mosii de Iarna incepe etapa celor sapte sambete de comemorare a celor plecati la Domnul, etapa care se incheie in Sambata lui Lazar (8 aprilie) praznuita inainte de Saptamana Mare (Saptamana Patimilor Domnului Iisus).

In traditia ortodoxa, in ziua ziua praznicului se aduc la biserica, pentru a fi sfintite, coliva, prescura si o sticla de vin. De asemenea, se sfintesc vase cu mancare si pachete cu alimente, pe care rudele celor adormiti le impart dupa slujba de pomenire, atat saracilor din biserica, cat si vecinilor, persoanelor sarmane intalnite la cimitir si pe strada, in ziua parastasului. Totdeauna, slujbele  de pomenire, individuale sau colective, reprezinta momentele de intensa comuniune cu rudele plecate la viata vesnica.

Coliva, care  se prepara din grau, amestecat cu zahar, cu miere si cu arome, simbolizeaza trupul celui adormit. Leganarea vasului cu coliva pe brate in timpul cantarii ,,Vesnica pomenire” reprezinta comuniunea sufleteasca cu cel adormit, pentru care noi ne rugam. Coliva se face din grau pentru ca bobul de grau este simbolul invierii mortilor, spun Mantuitorul si Sfantul Apostol Pavel. Asa cum graul se seamana si rodeste, la fel si trupul omului ingropat va invia “intru nestricaciune”. Totodata, talcuitorii cultului liturgic ortodox spun ca dulciurile si ingredientele care se adauga in grau, cand se prepara coliva, simbolizeaza virtutile celui adormit si ale sfintilor pe care noi ii invocam in rugaciune.

Painea, colacul sau prescurea, aduse la slujba de parastas, sunt facute, de asemenea, din grau ca si coliva. De aceea, aceste ofrande pastreaza, in general, aceleasi simboluri. In unele zone ale tarii, colacul si prescurea poarta numele de”parastas”. In Oltenia, de exemplu, acesti colaci ce au marimi diferite si se impletesc dupa o anumita tehnica, reprezinta simbolul pomenirii si nu lipseste de la aceasta slujba de comemorare.

Cu vinul, care sta alaturi de coliva si de colac la parastas, se  stropesc, in forma de cruce, coliva, mormantul sau locul unde se savarseste parastasul. Traditia spune ca acest obicei este preluat din vechile ritualuri romane, legate de cultul mortilor, ritualuri numite „libatiuni”, adica spalari sau stropiri. Insa, in practica noastra crestina, vinul este simbolul miresmelor cu care a fost uns trupul lui Hristos dupa moarte.

Totodata, vinul si painea sunt elementele specifice Tainei Sfintei Impartasanii. De aceea, stropirea pamantului si a trupului celui adormit cu aceste simboluri ale vietii vesnice reprezinta impartasirea celor plecati la viata de Dincolo cu Trupul si cu Sangele lui Hristos. De asemenea,  lumanarile care se pun in prescuri sau in coliva simbolizeaza jertfa pentru cel adormit.

Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0787 (s) | 23 queries | Mysql time :0.015717 (s)