Fatada cladirii Operei Nationale Timisoara va intra in reabilitare in primavara viitoare, un interes deosebit la renovare prezentandu-l doua statui care ar fi ingropate in peretii laterali ai fatadei centrale si care ar urma sa fie valorificate artistic. 

Misterul asupra identitatii personajelor reprezentate de cele doua statuete se explica prin faptul ca aceia care au trait in perioada in care ele erau vizibile nu mai sunt, iar fotografiile care infatiseaza statuetele sunt din plan indepartat si nu pot fi identificate clar chipurile. 

''Ministerul Culturii a dat aviz favorabil, in care se spune ca interventia va urmari conservarea materialului (placile de travertin, n.r.) si nu inlocuirea lui. Se va prezenta solutia de curatare, dar evitandu-se curatarea excesiva. (...). Noi am vrut sa schimbam toate placile de travertin, pentru ca poate peste 10 ani nu mai sunt placi bune, in timp ce acelea noi pe care le punem acum vor avea o durata de viata de 50 de ani sau mai mult'', a declarat primarul Nicolae Robu. 

Licitatia finalizata pentru executia lucrarilor este gata de mai bine de un an si ramane valabila. 

Cladirea Palatului Culturii, care adaposteste Opera Nationala Romana Timisoara (ONRT), Teatrul National, Teatrul German de Stat si cel Maghiar, va beneficia de lucrari de renovare in valoare de 632.000 de lei (fara TVA), suma urmand sa fie suportata de la bugetul local. 

"Vrem sa reabilitam fatada si partile laterale, pentru ca sunt degradari destul de importante care ies in evidenta si mai bine de cand am trecut la iluminatul arhitectural al Operei. Se pastreaza fatada actuala a ONRT, desi cea initiala a fost foarte frumoasa, in acel context arhitectonic. Au aparut alte cladiri mai inalte in Piata Operei, inclusiv Catedrala Mitropolitana, iar fosta fatada nu mai cadra cu regimul de inaltime", a mai precizat primarul Nicolae Robu. 

Cu toate ca atat arhitectii, cat si istoricii orasului sustin prezenta statuetelor in respectivele lacasuri, nimeni nu poate sa precizeze pe cine infatiseaza. Unii sustin ca ele ii reprezinta pe imparatul Franz Iosef si pe imparateasa Sisi (Elisabeta), altii sustin ca ar fi doua ipostaze ale imparatului Franz Josef, in timp ce reprezentantii Operei se asteapta sa iasa la iveala cele doua muze, Thalia (a comediei) si Euterpe (a poeziei lirice). 

''Sigur exista statuetele, nu doar se banuieste. Stiu ca ele sunt incastrate in perete. Ceea ce este de dorit din punctul nostru de vedere, al celor care ne ocupam de cultura si de arta si avem si un bagaj de cunostinte istorice, este sa lasi in perete statuile, sa fie vizibile. Sa demantelezi si sa-l lasi acolo pe Franz Josef, pentru ca asa s-a numit teatrul atunci, 'Franz Josef', la intemeierea sa (1871-1875), iar proiectul este facut de doi arhitecti de la Viena, Helmer si Fellner, constructori a numeroase sali de teatru din Europa - Budapesta, Viena, Odessa'', declara, pentru AGERPRES, istoricul prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Arta Timisoara (MArT). AGERPRES