Una dintre manastirile din Romania interzice total accesul femeilor in lacasul de cult. De aceea, Manastirea Frasinei din judetul Valcea a mai fost numita si „Athosul romanesc”, cu referire la pamantul sfant unde nu este permisa intrarea reprezentantelor sexului frumos. Singura manastire nesecularizata din Romania abunda de reguli.

La aproximativ 25 kilometri departare de Ramnicu Valcea, pe drumul care ducea spre Sibiu, in comuna Muereasca, exista o manastire ale carei traditii sunt similare celor de pe Sfantul Munte Athos.

Un fost episcop, considerat ctitorul ei, Sfantul Calinic de la Cernica, a lasat cu limba de moarte ca la manastirea valceana sa nu mai calce vreodata picior de femeie.

Inainte de venirea lui Calinic, exista un schit de calugari, in mijlocul muntilor. Aflat in inspectie, pentru a vedea ce are de pastorit ca episcop de Ramnic, acesta a fost impresionat de locuri si de modul in care-si duceau viata monahii. Atunci s-a decis sa faca din asezare o insula a spiritualitatii.

Legende despre dezmat sau calugari asaltati de femei

Legenda spune ca, venit odata intr-o inspectie neanuntata, Calinic i-ar fi gasit pe calugari petrecand cu bautura si femei. Furios pe dezmatul organizat, acesta ar fi blestemat locul si de aceea a asezat o borna la 2 km departare de manastire prin care impunea cu limba de moarte ca nici o femeie sa nu mai treaca pragul lacasului in veci, iar cea care avea sa nesocoteasca regula sa se imbolnaveasca sau sa moara in chinuri.

Avatonul cu litere chirilice

Pe piatra de legamant este gravat si acum blestemul cu litere chirilice: „Acest sfant lacas s-a cladit din temelie spre a fi chinovie de parinti monahi si fiindca partea femeiasca putea sa aduca vreun scandal monahilor vietuitori de acolo, de aceea sub grea legatura s-a oprit de la acest loc sa mai treaca inainte, sub nici un chip, parte femeiasca. Iar cele ce vor indrazni a trece sa fie sub blestem si toate nenorocirile sa vie asupra lor, precum: saracia, garbovia si tot felul de pedepse, si iarasi celor ce vor pazi aceasta hotarare sa aiba blagoslovenia lui Dumnezeu si a smereniei noastre si sa vina asupra lor fericitul bine. Amin. Calinic, Episcopul Ramnicului Noul-Severin. 1867-ian-17”.

O alta legenda spune ca Sfantul Calinic a luat aceasta hotarare dupa ce a vizitat Muntele Athos.

Si mai exista o varianta, care pare insa mai putin plauzibila – cum ca asezamantul, ridicat la 1710, ar fi fost ctitorit de un calugar tanar si frumos, care ar fi fugit in munte fiindca era tentat mereu de femei. Aici, Dumnezeu i-a poruncit in vis sa ridice o biserica, promitandu-i ca nici o urmasa a Evei nu va calca vreodata pamantul sfant.

Reguli legate de aghiasma – femeile sa nu o atinga in anumite zile

Dincolo de legende, regulile impuse de Sfantul Calinic sunt respectate cu strictete si in zilele noastre. Slujbele incep de fiecare data la miezul noptii, ca in unele manastiri de la Athos si nu se mananca niciodata carne.

O alta regula este legata de apa sfiintita despre care se gasesc detalii chiar pe usa bisericii: „Aghiasma mica se poate bea zilnic, dupa anafura, daca dupa miezul noptii nu s-a mai baut si nu s-a mai mancat nimic”.

Asa aflam ca este de folos celor bolnavi si daca, in afara de gustat, se ung cu ea pe zonele dureroase.

Studentii si elevii sunt sfatuiti sa se stropeasca pe cap cu aghiasma ca sa le lumineze Dumnezeu mintile.

Femeilor le este interzis sa ia apa sfiintita in perioada in care au ciclu menstrual, la fel ca si cei casatoriti care nu sunt „curati trupeste”.

„Aghiasma mica luata cu rugaciune si cu multa cuviinta alunga duhurile rele, mintea o curateste de gandurile rele si o indrepteaza spre rugaciune.”

Pelerinaj ca la Muntele Sfant

Pelerini din intreaga lume, inclusiv budisti din China sau Japonia au trecut pragul sfantul lacas, la fel cum se intampla si la Athos.

Oficialitatile apreciaza ca in fiecare luna mii de oameni vin la Frasinei, unii atrasi de misterul locului, altii de faima lui, unii spera sa gaseasca aici raspunsuri la intrebarile care-i framanta sau solutii la problemele lor, cum ar fi si cei care vin pentru exorcizarile facute in mare taina.

Piatra de legamant, protejata

Ansamblul monahal a fost construit sub forma de cetate, iar biseria noua poarta hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Mai exista o biserica, cea a vechiului schit.

Pe hotarul unde exista piatra de blestem s-a ridicat ulterior o biserica pentru femei. Intre timp, piatra a fost inlocuita cu o cruce mare pe care a fost transcris blestemul, ca sa-l inteleaga tot omul. Iar dovada „Avatonului” este acum protejata, sus la Frasinei.

De aici, se urca pana la un platou pe care se afla manastirea, departe de lume si de zgomotele ei.

Mama Monicai Gabor a murit dupa o vizita la Athosul romanesc

Ca vrednici aparatori ai locurilor si regulilor impuse peste veac, localnici, monahi in frunte cu staretul perpetueaza povestile menite sa demonstreze ca blestemul a functionat si inca mai functioneaza. Ei sustin la unison ca numarul victimelor este necunoscut, ca multe femei care au ignorat avertismentul au avut de suferit.

Iar cea mai recenta poveste care a circulat in legatura cu Manastirea Frasinei este legata de mama Monicai Gabor, fosta Columbeanu. Veronica Bulai a murit in urma cu cativa ani, nu in Valcea, ci in Gorj, la intrare in Pesterea Polovragi, dupa ce i-a cazut un bolovan in cap.

In ziua anterioara insa a fost cazata impreuna cu un grup cu care se afla intr-un periplu prin tara, care a vizat si turismul religios, in asezamantul monahal de la hotarul Manastirii Frasinei. Martori oculari, sustin insa ca femeia ar fi ignorat avertismentul Sfantului Calinic si a plecat la plimbare prin padurea din zona.

Cine a fost Calinic de la Cernica

S-a nascut intr-o zi de toamna a anului 1787, in Bucuresti. La 20 de ani ajungea la Manastirea Cernica, unde a devenit ieromonah, preot si apoi staret, calitate pe care a indeplinit-o timp de 31 de ani. Refuzand sa fie mitropolit al Ungrovlahiei, a ajuns Episcop al Ramnicului.

Frasinei reprezinta una din infaptuirile sale alaturi de tipografia de la Ramnic, care avea sa tipareasca atat de multe carti incat, ulterior, Nicole Iorga sa numeasca acest oras „Capitala tipografilor”.

Povesti despre victimele blestemului

O alta poveste legata de blestemul de la Frasinei vorbeste despre un camionagiu care se ocupa cu transportul lemnelor. Odata, l-au insotit si cei doi copii, o fata si un baiat. Barbatul a oprit masina ca sa aprinda o lumanare si si-a rugat fiica sa nu coboare. Dar fata a vazut izvorul Sfantului Calinic si a coborat sa bea apa. Pe drumul spre casa, camionul s-a defectat si s-a rasturnat. Fata a murit, iar cei doi – tata si fiu – au supravietuit.

O alta familie s-a aflat in zona pentru o exorcizare. Fiica cea mica netulburata de scena la care a asistat, a vrut sa le demonstreze alor sai ca niste cuvinte nu pot rani pe nimeni si a plecat pe drumul catre manastire. Cand a vazut ca nu mai apare, tatal sau a plecat in cautarea ei. A gasit-o la poarta manastirii, privind in gol si plangand. Un an mai tarziu, fata a inceput sa aiba cosmaruri, iar ulterior crize de epilepsie.

Mai exista si alte povesti despre tinere deghizate in barbati, intentionat sau neintentionat, care au urcat la manastire. Una dintre ele a apucat sa vada locul, dar la intoarcere spre casa a fost aruncata din sa. Se intampla la inceputul anilor 1900. A cazut intr-o prapastie si si-a rupt gatul.
Exista insa si povesti despre femei care ar fi scapat cu viata, dupa rugaciuni si multa cainta.

Minuni si slujbe de exorcizare

La fel de des cum se vorbeste despre blestem si victimele sale, se pomeneste si despre minunile care se infaptuiesc la Frasinei: despre bolnavi incurabili vindecati, despre oameni posedati care si-au revenit. Se spune ca Frasineiul este locul in care renumite persoane si-ar fi gasit linistea sufleteasca, iar unele au ales sa traiasca in continuare in izolare, nedorind ca cineva sa mai stie ceva despre ele. Este si cazul actorului Dragos Paslaru, devenit intre timp calugarul Vasile.

Singura manastire din tara nesecularizata

Numele manastirii vine de la padurile de frasini din zona, dat de primii calugari, Ilarion si Stefan, si care a primit binecuvantarea episcopului Inochentie al Ramnicului si Noului Severin.

De locul manastirii este legata si o mica istorioara despre o brigada de voluntari romani, condusa de Preduta Bujoreanu. La 1780 acesta se retrage aici din calea austriecilor. Numai ca Bujoreanu avea sa fie executat dupa ocuparea schitului, cand austriecii au furat tot ce a fost de valoare. Schitul avea sa fie parasit pana la 1845.

De asemenea, Frasineiul este singura manastire nesecularizata din tara. Pe vremea lui Cuza s-a dat o lege de secularizare a averilor manastiresti. Calinic a salvat de la licitatie vitele si utilajele manastirii si de la arendare vatra manastirii prin intermediul unor scrisori adresate ministrului Cultelor de la acea vreme, Nicolae Cretulescu si domnitorului A.I. Cuza.

Ministrul cultelor a intervinit la Cuza care, in mod neasteptat, va da curs cererii episcopului.