News Flash:

Anul in care romanii si-au ales un nou presedinte si au dat un semnal clasei politice

31 Decembrie 2014
429 Vizualizari | 0 Comentarii
Cel mai important eveniment politic al lui 2014 a fost scrutinul prezidential din luna noiembrie, castigat de reprezentantul sustinut de PNL si PDL, Klaus Iohannis, cel care, la o diferenta de peste un milion de voturi, l-a surclasat pe Victor Ponta, sustinut de PSD, UNPR si PC.

Este pentru a treia oara cand PSD pierde alegerile prezidentiale, dar este pentru prima oara cand social-democratii isi mentin, pentru moment, puterea guvernamentala, dupa un astfel de esec.


Toate celelalte evenimente politice, de la ruperea USL si pana la inchegarea a trei noi formatiuni politice – PMP, desprins din PDL; PLR, desprins din PNL; noul PNL, format din fuziunea PNL cu PDL – au fost subsumate mizei politice fundamentale, reprezentata de alegerile prezidentiale.


Ceea ce a ramas din acest an politic a fost mesajul transmis, pentru prima data dupa Revolutie, de electoratul din Romania in ceea ce priveste modul inadecvat de a face politica al actualei clase politice. Daca pana acum acest lucru s-a materializat prin absenteism la urne, de aceasta data, alegatorii si-au gasit purtatorul de mesaj printr-un vot masiv exercitat, prezenta la urne fiind cea mai mare, de la alegerile din 1996 .


Justitia, ”nuca tare” a politicului, in 2014


Evenimentele politice desfasurate in 2014 s-au impletit, parca mai mult ca niciodata, cu evenimente ce tin de domeniul Justitiei. Politicul si Justitia s-au aflat, in 2014, intr-un joc de lumini si umbre.


Cel mai elocvent exemplu in acest sens este faptul ca anul politic 2014 a fost traversat, ca un fir rosu, de parcursul unui act normativ – Legea amnistierii si gratierii. Ca un facut, anul incepe cu dezbateri politice aprinse referitoare la aceasta lege si se incheie cu respingerea ei de catre Parlament, ca urmare a votului dat de populatie lui Klaus Iohannis, cel care a cerut in mod expres acest lucru, in campania electorala.


Anul politic 2014 a debutat, astfel, sub auspiciile sumbre ale momentului numit generic ”martea neagra”, denumire sub care a ramas cunoscuta ziua de 10 decembrie 2013, in care parlamentarii au adoptat sau au incercat sa adopte amendamente sau legi controversate, printre care si Legea amnistierii si gratierii.


Presedintele Traian Basescu declara, in prima saptamana a anului 2014, ca si-ar dori ca Legea amnistierii si gratierii sa fie ”uitata” in sertarele Parlamentului sau sa fie respinsa. A trebuit sa treaca un an de zile si sa intervina presiunea scrutinului popular de la prezidentiale, pentru ca acest lucru sa se intample.


Anul 2014 a debutat, pe fondul dezbaterilor referitoare la statul de drept si independenta Justitiei, cu atacuri succesive ale politicienilor la adresa Justitiei. Astfel, pe 6 ianuarie, fostul premier si presedinte al PSD, Adrian Nastase, este din nou condamnat definitiv la 4 ani de inchisoare cu executare, in dosarul Zambaccian. Premierul in functie, Victor Ponta, declara imediat ca este o mare nedreptate ca Nastase sa fie ”haituit” o viata intreaga de ”sistemul lui Basescu”. In replica, seful statului, Traian Basescu, ii cere ”imperativ” lui Ponta sa renunte la orice atac la adresa Justitiei.


Ponta recidiveaza si afirma ca Nastase este condamnat politic si victima a ”regimului” Basescu, situatie comparata cu cea a Iuliei Timosenko, in Ucraina. In paralel, alti social-democrati ii iau apararea lui Nastase, facand un zid in jurul acestuia.


Spre deosebire de Ponta, liderul liberal Crin Antonescu sustine ca Nastase nu este un condamnat politic si pretinde ca declaratiile lui Ponta pe acest subiect au fost facute ”la cald” si sub emotie.


Episodul culmineaza cu declaratia asistentului secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland, facuta la Bucuresti, potrivit careia provocarile politice la adresa Justitiei sunt ”ingrijoratoare”.


In paralel, liderii PSD Constanta solicita, nici mai mult nici mai putin decat desfiintarea DNA, in timp ce CSM sustine ca declaratiile premierului Victor Ponta in legatura cu Nastase au afectat nu doar instante sau parchete, ci ”intreg sistemul judiciar”.


Pe data de 3 februarie, presedintele PSD, Victor Ponta a afirmat ca PSD nu mai sustine , ”in mod categoric”, Legea amnistierii si gratierii. Cu toate acestea, legea a ramas in Parlament, fara a fi pusa pe ordinea de zi pentru a fi respinsa, pana la finalul anului 2014.


Totodata, la inceputul acestui an, decizia informala luata la nivelul PSD a fost de a nu mai permite nicio ridicare de imunitate solicitata de procurori in cazul parlamentarilor. Aceasta decizie a fost respectata pana la momentul alegerilor prezidentiale.


Ruperea USL, un fapt anticipat; Iohannis, un pretext conjunctural


Anul politic 2014 debuteaza cu ruperea, in luna februarie, a mamutului electoral si parlamentar reprezentat de USL, o uniune a PSD, PNL, UNPR si PC, care avea o majoritate parlamentara de peste 70%.


Prima problema aparuta in acest ”asa-zis monolit politic” a reprezentat-o abordarea diferita de catre PSD si PNL a alegerilor europarlamentare din luna mai.


PSD si PNL decid, astfel, sa mearga pe liste separate la europarlamentare. Liberalul Calin Popescu Tariceanu a atras atentia, la acel moment, ca listele comune ar fi mult mai utile pentru mentinerea coeziunii USL, lucru pe care il face si Radu Stroe, apropiat al acestuia.


Pe de alta pare, apare si o prima disfunctionalitate a USL - care este recunoscuta public - la nivelul organizatiei Ilfov, unde PSD si PNL nu se pot pune de acord. Neintelegerile culmineaza cu demisia din PSD a vicepresedintelui Gabriela Firea, care a invocat faptul ca niciun lider al PSD nu a reactionat la decizia PNL de a colabora cu PDL in Ilfov.


In paralel, are loc accidentul aviatic din Muntii Apuseni, care a generat o puternica emotie publica. PDL a cerut demisia premierului Ponta, sustinand ca acestuia ii revine responsabilitatea politica. MAI revenea insa PNL, in actul de guvernare, iar liderul Crin Antonescu l-a criticat public pe Radu Stroe, ministru de Interne, aratand ca acesta este un ”exemplu de comunicare catastrofala”.


Stroe demisioneaza, ulterior, de la MAI, iar ”pe surse” apar stiri potrivit carora Scutaru si Atanasiu ar fi in carti pentru preluarea portofoliului. Intre timp, liderul UNPR Gabriel Oprea preia interimar conducerea MAI si nu va mai parasi conducerea ministerului, avand sa ramana cu acest portofoliu si in Guvernele Ponta 3 si Ponta 4.


Pe de alta parte, la sfarsitul lunii ianuarie, Elena Udrea demisioneaza din PDL. Ea se inscrie ulterior in PMP, despre care afirma ca e o formatiunea care se alatura lui Basescu in lupta cu USL. La fel face si Teodor Paleologu, care demisioneaza din PDL pentru a se alatura PMP.


Udrea a sustinut, la inceputul anului 2014, ca daca USL se rupe, iar PNL merge cu dreapta la prezidentiale, un candidat PSD nu are sanse .


PSD, UNPR si PC formeaza o noula alianta –USD, in interiorul USL


La inceputul anului 2014, PSD structureaza o noua alianta in interiorul USL, alaturi de UNPR si PC. Noua alianta, denumita USD, este constituita, cel putin la nivel declarativ, in perspectiva alegerilor europarlamentare din luna mai. Ea este, de fapt, un proiect politic care eludeaza PNL, scopul final fiind, asa cum se va vedea, sustinerea unui candidat comun la prezidentiale.


In luna februarie PNL face sedinta pentru a decide remanierile guvernamentale. Antonescu vrea ca Iohannis sa faca parte din Guvern, ca ministru de Interne, dar si vicepremier, inlocuindu-l astfel pe Daniel Chitoiu. Ponta raspunde ca il va numi la Interne, functia de vicepremier urmand a se discuta.


Apar frictiuni intre Ponta si Antonescu, premierul afirmand ca Antonescu nu stie cum functioneaza un Guvern. Ponta spune ca Iohannis se va ocupa, ca vicepremier, de partea economica, asa cum facea Chitoiu si refuza discutia legata de mutarea functiei de vicepremier de la ministrul Finantelor la cel al Internelor.


Negocierile esueaza in prima faza. Are loc, imediat, o intrevedere a liderilor USL la Vila Lac 1, unde Ponta propune, in contrapartida la Iohannis, ca si liderul PC Daniel Constantin sa detina functia de vicepremier. Este primul moment cand se prefigureaza explicit ruperea USL.


Ulterior, in campania prezidentiala Victor Ponta confirma faptul ca nu a dorit in mod deliberat sa-l numeasca pe Iohannis vicepremier.


In paralel, Iohannis devine din ce in ce mai vocal, intensificandu-si aparitiile si declaratiile publice. El sustine ca USL se poate rupe, daca negocierile merg prost. Intre Ponta si Antonescu apar primele jigniri publice. Antonescu il compara pe Ponta cu un ”chelner”, premierul aratand ca, de cand e prieten cu Basescu, liberalul a adoptat limbajul acestuia.


Antonescu spune, pe de alta parte, ca PNL nu accepta vicepremier pentru PC, cu Daniel Constantin, aratand ca e vorba de o devalorizare a functiei. Aceste pozitii ireconciliabile conduc la ruptura de facto a USL. PNL voteaza, in consecinta, iesirea de la guvernare.


Intelegerea potrivit careia USL sustine candidatul PNL la prezidentiale, in persoana lui Crin Antonescu, e aruncata in aer. PSD se repliaza rapid si formeaza un nou Cabinet – Ponta 3, cooptand si UDMR la guvernare. Ulterior, conducerea PSD se reuneste la Orastie, iar Victor Ponta anunta, pentru prima data, in public, intentia de a candida la alegerile prezidentiale.


Momentul ruperii USL este si momentul in care Calin Popescu Tariceanu face nota discordanta fata de decizia conducerii PNL de a iesi de la guvernare.


De la pozitia de prim-ministru in 2006, cand Victor Ponta facea referiri ironice in plenul Parlamentului la barbatia sa, Tariceanu ajunge sa negocieze pe cont propriu cu Ponta ramanerea PNL la guvernare impotriva deciziei luate cu o zi inainte de conducerea partidului, privind iesirea de la guvernare. Disidenta sa se finalizeaza cu demisia din PNL si cu anuntul ca va candida la alegerile prezidentiale, unde il va infrange pe Antonescu. Cu toate acestea, un grup foarte restrans de liberali i se alatura lui Tariceanu, in prima instanta.


Mai intai, dupa demisia de la sefia Senatului anuntata de Crin Antonescu la momentul investirii in functie a Guvernului Ponta 3, Calin Popescu Tariceanu este sustinut de PSD pentru a prelua aceasta functie. Tariceanu a continuat sa sustina ideea continuarii proiectului USL, in formula parteneriatului sau cu Victor Ponta, invocand un eventual rezultat prost la europarlamentare al PNL ceea ce ar fi dus la schimbarea conducerii partidului.


Chiar inaintea alegerilor europarlamentare,Tariceanu isi anunta reinscrierea in PNL, la organizatia din Satu Mare, dar valabilitatea adeziunii sale este contestata de cei mai multi lideri ai PNL. In cele din urma, fostul presedinte al PNL ajunge in situatia de a fi dat afara din sedinta conducerii partidului de fostii sai colegi, la solicitarea lui seniorului Mircea Ionescu Quintus.


Europarlamentarele - Testul Antonescu vs. Campania PSD ”USL traieste” - ”Mandri ca suntem romani”


Alegerile europarlamentare din 25 mai au reprezentat primul test politic al anului in perspectiva alegerilor prezidentiale. Dupa ruperea USL, liderul PNL Crin Antonescu a decis sa impuna partidului un scor de minimum 20% pentru europarlamentare, sub care a anuntat ca isi va prezenta demisia din fruntea PNL.


La randul sau, PSD condus de premierul Victor Ponta s-a aflat in postura de a-si testa sustinerea electorala pentru a determina baza de pe care sa construiasca o candidatura prezidentiala proprie.


In prima instanta, PSD a incercat sa inregistreze pentru europarlamentare Uniunea Social Democrata, ca formula asemanatoare USL prin care sa preia din capitalul politic al acesteia. Solicitarea de inregistrare a USD a fost respinsa de Biroul Electoral Central, aceasta denumire de alianta fiind folosita in anii ’90 si, implicit, a fost interzisa preluarea acestei denumiri.


Ulterior, mesajul PSD pentru europarlamentare s-a concentrat pe doua sloganuri: ”USL traieste” si ”Mandri ca suntem romani”.


Pe de o parte, USL a reprezentat pentru Victor Ponta, dupa ruperea aliantei, instrumentul politic de propaganda prin care sa promoveze conflictul cu Traian Basescu si, implicit, asimilarea intregii scene politice intr-o tabara sau alta. Discursul lui Ponta a avut in mod constant mesajul ”continuam lupta cu Basescu”, ”continuam USL”, prin care s-a incercat preluarea zonei de electorat ”anti-Basescu” care nu se regasea in totalitate intre votantii PSD.


De altfel, cea mai mare parte a campaniei pentru europarlamentare a fost dominata de conflictul mediatic intre Victor Ponta si Traian Basescu, fara ca subiectele ca priveasca teme europene.


In acelasi timp, PSD a incercat inca de la europarlamentare sa cultive prin motive traditionale si mesaje nationale, si uneori nationaliste, o zona de electorat suplimentar celui traditonal al PSD. PNL a reusit abia in finalul campaniei interzicerea folosirii denumirii de USL de catre PSD pe materialele electorale.


In urma alegerilor europarlamentare s-a putut observa ca PSD a obtinut in plus, in mod surprinzator, alegatori in zonele urbane. 37,6% a reprezentat un succes relativ pentru social-democrati, in conditiile in care PSD s-a aflat in alianta cu PC si UNPR.


Conflictul Ponta-Basescu l-a favorizat in primul rand pe cel dintai, in conditiile in care PMP a obtinut cu sprijinul deschis al presedintelui doar 6,2%, mai putin chiar si decat candidatul independent Mircea Diaconu – 6,8%.


Pe de alta parte, PNL s-a aflat in fata unei situatii de criza dupa alegeri. Scorul de la europarlamentare al liberalilor, de 15%, a fost unul aproape identic cu cel din 2009, cand PNL nu avea atat de multi alesi locali, presedinti de consilii judetene, primari de mari municipii.


Imediat dupa alegeri Crin Antonescu si-a prezentat demisia din fruntea PNL, asa cum anuntase in cazul unui scor sub 20%. Contrar celor discutate intre cei doi, si prim-vicepresedintele PNL Klaus Iohannis isi anunta demisia din functia detinuta, dupa scorul foarte mic obtinut de partid in Sibiu, in raport cu asteptarile sale.


Daca initial Antonescu miza pe faptul ca partidul va fi condus mai departe de Klaus Iohannis, succesorul sau de drept ca prim-vicepresedinte, acum PNL trebuie sa gaseasca o formula de conducere pana la noi alegeri in congres.


Fuziunea PNL - PDL, planul pus la punct de Antonescu, continuat de Iohannis


La scurt timp dupa europarlamentare, Crin Antonescu si Vasile Blaga anunta fuziunea PNL – PDL intr-un partid mare de centru-dreapta. Decizia a luat prin surprindere intreaga scena politica, fiind necesara in aceste conditii parasirea ALDE si trecerea la PPE, dupa ce Antonescu negase in nenumarate randuri aceasta posibilitate.


Alaturi de Antonescu participa la discutii pentru fuziune si Klaus Iohannis. Unul dintre punctele centrale ale discutiilor vizeaza un candidat comun la alegerile prezidentiale, dar la scurt timp, Crin Antonescu isi anunta intempestiv retragerea din cursa prezidentiala. Gestul lui Antonescu ia prin surprindere pe cei mai multi dintre liderii PNL, mai ales prin faptul ca acesta nu a anuntat pe niciunul dintre apropiatii sai despre ce intentioneaza sa faca.


Ulterior, el isi justifica retragerea prin faptul ca in partid ar exista lideri, indicandu-i pe Teodor Atanasiu si Ludovic Orban, care avanseaza varianta candidaturii la prezidentiale a lui Klaus Iohannis. Antonescu mentioneaza ca, din punctul sau de vedere, Iohannis nu ar avea cum sa fie strain de demersurile lui Atanasiu si Orban. ”Batalia toamnei este intre pietoni si baroni”, estima la acel moment Antonescu, proaspat retras din calitatea de posibil prezidentiabil.


Conducerea interimara a PNL a fost preluata de Klaus Iohannis, care continua discutiile cu liderii PDL pentru fuziunea celor doua partide.


Congresul PNL. Disputa Iohannis – Antonescu pe candidatura la prezidentiale


In pregatirea congresului PNL de la finalul lunii iunie o serie de lideri din partid si-au manifestat scepticismul fata de viabilitatea candidaturii lui Iohannis la prezidentiale, reclamand revenirea lui Antonescu asupra deciziei de a se retrage din cursa.


Congresul PNL se desfasoara cu Iohannis candidat la presedintia partidului, pozitie in care a fost ales votul masiv al delegatilor. Ulterior, el a propus adoptarea unei rezolutii in privinta candidatului la prezidentiale, moment in care din sala a fost propusa din nou candidatura lui Crin Antonescu. Solicitat la tribuna congresului, fostul presedinte al PNL a confirmat disponibilitatea de a candida pentru prezindentiale in numele partidului. Aceeasi disponibilitate o manifestase si Klaus Iohannis.


In fata unei sciziuni a partidului, prin organizarea unui vot in congres intre Iohannis si Antonescu, actualul sef al statului a facut un pas inapoi, optand pentru varianta ca Delegatia Permanenta sa fie imputernicita cu o astfel de decizie, in baza unor masuratori sociologice.


De altfel, pentru prima data dupa ce Antonescu fusese ales in functia de presedinte al PNL, in 2009, alegerile pentru functiile de vicepresedinti au fost uninominale.


Trei saptamani mai tarziu, Delegatia Permanenta a PNL decide prin vot sa-l nominalizeze pe Klaus Iohannis in calitatea de candidat la alegerile prezidentiale din partea liberalilor.


In 26 iulie are loc congresul de fuziune prin ”contopire” intre PNL si PDL, cu decizia mentinerii numelui de Partidul National Liberal de catre noua formatiune. Din motive tehnice legate de calendarul electoral, PNL si PDL decid sa infiinteze si Alianta Crestin Liberala pentru cadidatura lui Iohannis la prezidentiale. In acelasi timp, protocolul aliantei prevede ca premierul va fi desemnat din partea PDL in situatia in care Iohannis ar castiga alegerile.


In mod informal, fuziunea PNL-PDL, chiar cu declansarea formalitatilor juridice, a fost conditionata in primul rand de castigarea alegerilor prezidentiale de catre Klaus Iohannis. Un esec al sau la alegeri ar fi dus implicit la stoparea procesului de fuziune dintre cele doua partide.


Tripla lansare a lui Ponta la prezidentiale si cea mai virulenta campanie negativa pentru prezidentiale


Pregatirea alegerilor prezidentiale a pus PSD in fata unei adevarate provocari de a obtine sprijin popular aproape prin orice mijloace, utilizand parghiile guvernamentale si mediatice.


Victor Ponta a reusit performanta de a avea o tripla lansare a candidaturii sale la alegerile prezidentiale. In prima instanta, cu ocazia Consiliului National al PSD de la Craiova din 29 iunie, cand a avut nesansa de a se suprapune cu o serie de inundatii si viituri in zona Olteniei care au avut loc exact in aceeasi zi. A doua lansare a avut loc cu ocazia congresului extraordinar PSD de la Alba Iulia care i-a validat candidatura, dar care a presupus o serie de incidente tehnice de transmisie de la filialele judetene ale PSD.


A treia lansare la prezidentiale a lui Victor Ponta a avut loc chiar de ziua de nastere a acestuia, pe Arena Nationala. In pofida efortului organizatoric al PSD, reuniunea s-a dovedit un esec din punct de vedere al sonorizarii, cei mai multi spectatori nereusind sa auda discursurile si parasind stadionul inainte de discursul candidatului.


Campania pentru prezidentiale a lui Victor Ponta a continuat liniile directoare de la europarlamentare, insistand asupra religiei si etniei, dar si a termenilor ”basist – antibasist”. Pe de alta parte, PSD s-a remarcat prin cea mai virulenta campanie electorala negativa a ultimilor ani indreptata impotriva contracandidatului, reprezentat de Klaus Iohannis.


Atacurile impotriva sa au vizat implicarea in adoptia unor copii in anii ’90, fiind sugerat faptul ca episodul ar fi vizat trafic de organe, iar in obtinerea celor sase case detinute in Sibiu fiind sugerate posibile ilegalitati, faptul ca ritmul declaratiilor sale este unul molcom, fiind catalogat drept ”gangav”.


Purtatorul de cuvant al campaniei prezidentiale a PSD, Gabriela Firea, s-a remarcat printr-un atac la Klaus Iohannis legat de faptul ca nu are copii si nici nu a infiat, mentionand ca nu ar fi ”complet” ca posibil presedinte. Declaratiile lui Firea au fost sanctionate ce CNCD, dar dupa alegerile prezidentiale.


Atacurile la persoana s-au regasit si in declaratiile de campanie ale lui Ponta, dar si in confruntarile televizate, cand prim-ministrul il acuza pe Klaus Iohannis de faptul ca ar avea ”atitudine de mosier”, s-ar comporta ca ”un stapan de sclavi” si ar trebui sa fie ”umil si cuminte” cum s-ar fi comportat in perioada aliantei USL.


Primul tur. Ponta - ofiter acoperit, OUG 55, primele probleme la votul din diaspora


Pana in primul tur al prezidentialelor a fost implicat in campania electorala si presedintele Traian Basescu, acesta fiind un personaj foarte util premierului Victor Ponta. De altfel, campania a fost impartita intre trei tabere, care au incercat sa se raporteze la ceilalti prin alipirea celorlalte doua tabere: Traian Basescu – PMP (Elena Udrea), Victor Ponta – PSD, Klaus Iohannis – PNL.


Dominarea expunerii mediatice de catre PSD in campania prezidentiala, folosirea demnitatii de presedinte sau premier de catre Traian Basescu sau Victor Ponta, au facut ca in cazul lui Iohannis sau al Monicai Macovei campania sa se concentreze fie in mediul virtual, pe internet, fie prin campanie in teren, ”door – to – door”. Acest lucru a determinat utilizarea retelelor sociale ca mijloc de transmitere a mesajelor politice ale candidatilor.


Daca Guvernul Ponta a folosit parghiile guvernamentale pentru a incerca sa obtina un avantaj net in cursa electorala, cum a fost Ordonanta de Urgenta 55 care a permis traseismul politic al alesilor locali, presedintele Traian Basescu a aruncat in campania electorala ”bomba”: Victor Ponta a fost ofiter acoperit al SIE, in perioada in care era procuror, situatie care ar fi incalcat legea.


Fara sa prezinte date concrete din care sa reiasa acuzatiile pe care le-a facut, Traian Basescu a prezentat o deductie pe marginea unor acte normative si a refuzului SIE de a-i prezenta clarificarile cerute pe aceasta tema.


Ulterior, conflictul presedintelui cu SIE si seful acestuia, Teodor Melescanu, intrat si el in cursa electorala, a devenit unul institutional. Mai tarziu, tot in campania electorala, sunt difuzate imagini surprinse la Paris la inceputul anului, in care apar Elena Udrea si Alina Bica, sefa DIICOT.


Campania pentru alegerile prezidentiale a fost dublata de initiative civice care au declansat campanii sociale pentru participarea la vot.


Momentul primului tur al prezidentialelor a relevat o serie de probleme la sectiile de votare din diaspora care au fost insuficiente si care i-au pus pe multi romani in imposibilitatea de a-si exprima votul. In urma acestei situatii, ACL si reprezentanti ai romanilor din strainatate au solicitat suplimentarea sectiilor de votare, pentru turul doi de scrutin.


Refuzul Guvernului Ponta si a ministrilor de Externe de a suplimenta numarul sectiilor de votare din strainatate, in pofida deciziei favorabile a Biroului Electoral Central, a fost de natura sa starneasca revolta romanilor din diaspora, fapt care a provocat in tara mitinguri de solidaritate.


Intrarea lui Iohannis in turul al doilea al prezidentialelor a facut ca Monica Macovei sa-si declare sustinerea pentru acesta, dupa ce candidatul ACL anuntase ca nu negociaza voturi pentru turul al doilea. Iohannis si-a reiterat mesajul pentru independenta justitiei, pentru statul de drept si impotriva coruptiei.


De altfel, acest mesaj a fost relevat in dezbaterea televizata cu Victor Ponta, care a refuzat in mod constant sa accepte propunerea lui Iohannis de respingere imediata a Legii amnistiei si gratierii. Cu aceasta ocazie, Iohannis a respins si imaginea promovata de PSD cum ca ar fi ”manevrat” de Basescu, in momentul in care l-a intrebat pe Victor Ponta daca Basescu i-a ”prostit pe romani” cand l-a nominalizat premier.


Reusita de a contrapune imaginilor promovate de PSD in cazul sau, cum a fost aceea ca Iohannis nu ar fi ”un bun roman”, s-a materializat in ultima zi de campanie cand actualul presedinte a cantat, provocat de jurnalisti, prima strofa a imnului national, intr-o conferinta de presa.


”Decat sa fiu marlan, mai bine pierd”, a fost replica lui Iohannis, la campania dura folosita de contracandidatul sau. Acesta a fost si mesajul care a inchis campania prezidentiala.


Iohannis castiga prezidentialele, surclasandu-l pe Ponta cu peste un milion de voturi


In turul doi de scrutin prezidential, Klaus Iohannis obtine mai multe voturi decat Traian Basescu in 2004 sau in 2009, situandu-se la peste 1 milion de voturi de Victor Ponta, aceasta fiind o premiera pentru anii de dupa Revolutie cand alegatorii au fost din ce in ce mai dezinteresati de participarea la alegeri.


Castigarea alegerilor prezidentiale de catre Klaus Iohannis au avut consecinte imediate si radicale in ceea ce-l priveste pe Victor Ponta, dar si in ceea ce priveste PSD. Astfel, in noaptea alegerilor, Ponta il suna pe Iohannis si il felicita, recunoscandu-si infrangerea. Ulterior, Ponta dispare brusc din spatiul public timp de aproape o saptamana, presa relatand ca premierul ar fi plecat in vacanta in Dubai, cu prietenul sau, Sebastian Ghita.


La intoarcere, sustine in mod intempestiv o conferinta de presa in care anunta ca Legea amnistierii si gratierii va fi pusa pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor si respinsa, iar PSD va vota in favoarea cererilor Justitiei de ridicare a imunitatii.


Pe de alta parte, Ponta este chemat in Parlament sa dea explicatii despre organizarea votului in diaspora. In fata parlamentarilor, premierul anunta public ca regreta faptul ca nu toti romanii au putut vota in Diaspora si precizeaza ca a "platit pretul politic” pentru acest lucru. Ulterior, dosarul „Diaspora” este preluat de DNA.


CExN al PSD, convocat pentru analiza esecului la prezidentiale, decide excluderea din PSD a doi vicepresedinti – Marian Vanghelie si Dan Sova – si a fostului lider al partidului, Mircea Geoana. Tot atunci este exclus din PSD seful CJ Buzau, Cristinel Bigiu, acuzat de luare de mita. Masurile impotriva lui Geoana vor continua si ulterior. Astfel, Ponta il elibereaza pe Geoana din functia de Inalt reprezentant al premierului, iar Guvernul scoate la vanzare casa RA-APPS in care locuia. Totodata, Geoana este inlocuit de Titus Corlatean la sefia Comisiei parlamentare pentru aderarea la Schengen.


PSD traverseaza un moment de precipitare, in conditiile in care demisioneaza si Sebastian Ghita, care anunta ca va demara un proiect politic privind infiintarea unui nou partid si cere ca Ion Iliescu sa faca un pas inapoi.


Ponta se delimiteaza public de anuntul facut de Ghita si anunta ca ramane presedinte al PSD pana in primavara lui 2015, cand va fi convocat Congresul PSD. Totodata, Ponta identifica motivele esecului: etichetele de comunism, partid al baronilor si aparator al coruptilor. Nu vorbeste, insa, despre rolul jucat de votul din Diaspora. In paralel, liderul PSD Timis, Titu Bojin, aflat sub control judiciar, demisioneaza din functie, iar liderul PSD Braila, Gheorghe Bunea Stancu, e revocat din functie si inlocuit de Mihai Tudose.


Mai mult, Miron Mitrea, condamnat in prima instanta la doi ani cu executare, isi anunta demisia din PSD si din Parlament. Ponta anunta ca doreste sa renunte la titlul de doctor in Drept, ca urmare a acuzelor de plagiat care i-au fost aduse inainte de campania electorala.


PSD intra intr-o faza a reformei, care e anuntata public de Liviu Dragnea. Acesta doreste separarea functiei politice de cea administrativa, maxim doua mandate pentru alesi locali si parlamentari, iar administratorul public sa devina ordonator de credite in locul presedintelui de CJ.


Intre timp, UDMR iese de la guvernare. PSD se repliaza rapid, propunand un Guvern Ponta 4, sustinut de PSD, UNPR, PC, la care e cooptat si PLR, formatiunea lui Tariceanu. UDMR, PPDD si grupul minoritatilor au votat, insa, in Parlament Guvernul Ponta 4, care primeste peste 300 de voturi, reconfirmand sustinerea parlamentara a Executivului. O zi mai tarziu, Ponta renunta la titlul de doctor, iar in ultima sedinta de Guvern a lui 2014 este emisa si o ordonanta de urgenta care stabileste procedura pentru aceasta. Actul normativ este criticat, considerandu-se ca a fost elaborat exclusiv pentru actualul premier, iar PNL a anuntat ca se va adresa Avocatului Poporului.


Iohannis a demisionat din PNL, ca urmare a alegerii sale in functia de sef de stat. Alina Gorghiu, sustinuta in interiorul partidului de Iohannis, devine presedintele PNL, castigand votul liderilor PNL in fata lui Ludovic Orban. Iohannis depune, ulterior, juramantul in Parlament si merge la Palatul Cotroceni, unde are loc predarea-primirea functiei de la Traian Basescu.


Dupa acest eveniment, prin care a incheiat zece ani de mandat, Basescu a mers alaturi de sotia sa, dar si de liderii PMP, in frunte cu Elena Udrea, la o berarie din Bucuresti, pentru a ”sarbatori sfarsitul de mandat ca presedinte”. Fostul sef al statului nu a ajuns insa in biroul amenajat la sediul PMP, desi a fost asteptat doua zile la rand de catre liderii partidului. Si nu a raspuns inca nici ofertei fostului sau consilier Cristian Diaconescu de a activa in cadrul Fundatiei Miscarea Populara.


Mediafax.ro 
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1090 (s) | 35 queries | Mysql time :0.031822 (s)