News Flash:

ANP: 122 de detinuti, eliberati in prima zi a noilor coduri

2 Februarie 2014
484 Vizualizari | 0 Comentarii
Un număr de 122 de deţinuţi au fost puşi în libertate sâmbătă, 1 februarie, ca urmare a punerii în aplicare a prevederilor legale din noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală, informează Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP). De asemenea, pentru 176 de deţinuţi, a fost înlocuită pedeapsa închisorii cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie, a mai precizat sursa citată.

Primul beneficiar al aplicării legii mai favorabile în cazul deţinuţilor din Capitală este un minor, care urma să fie transferat într-un centru educativ, în urma unei decizii luate de Tribunalul Municipiului Bucureşti.


"Minorul nu a fost adus la instanţă. Comisia penitenciarului a trimis la tribunal dosarul acestuia, iar judecătorul a dispus încadrarea lui într-un centru educativ", a declarat sâmbătă, pentru MEDIAFAX, preşedintele Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei.



Decizia instanţei a fost deja transmisă penitenciarului unde minorul execută pedeapsa.


La nivelul instanţei Tribunalului Bucureşti, a adăugat Laura Andrei, se mai află alte şapte dosare ce urmează a fi analizate, în urma cărora deţinuţii, inclusiv minori, ar putea beneficia de aplicarea legii penale mai favorabile.


"Aceste opt dosare au reprezentat urgenţe. În zilele următoare, vor fi mult mai multe astfel de sesizări ale instanţei", a menţionat preşedintele Tribunalului Bucureşti.


Judecătorul Laura Andrei a mai precizat că, pe lângă dosarele aflate la TB, la Judecătoria Sectorului 5 se află pe rol 10 astfel de dosare, iar la Judecătoria Sectorului 4, cinci, în cazul cărora s-ar putea aplica, de asemenea, legea penală mai favorabilă.


Conform noului Cod penal, intrat în vigoare sâmbătă, faţă de minorul care, la data săvârşirii infracţiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate.
O măsură educativă privativă de libertate se poate lua în următoarele cazuri: dacă minorul a mai săvârşit o infracţiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracţiunii pentru care este judecat; atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă.


Măsura internării într-un centru educativ constă în internarea minorului într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale, precum şi programe de reintegrare socială. Internarea se dispune pe o perioadă cuprinsă între unu şi trei ani.


"Dacă în perioada internării minorul săvârşeşte o nouă infracţiune sau este judecat pentru o infracţiune concurentă săvârşită anterior, instanţa poate menţine măsura internării într-un centru educativ, prelungind durata acesteia, fără a depăşi maximul prevăzut de lege, sau o poate înlocui cu măsura internării într-un centru de detenţie", prevede noul Cod penal.


Pe de altă parte, în cazul în care pe durata internării minorul a dovedit interes constant pentru însuşirea cunoştinţelor şcolare şi profesionale şi a făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale, după executarea a cel puţin jumătate din durata internării, instanţa poate dispune: înlocuirea internării cu măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă egală cu durata internării neexecutate, dar nu mai mult de 6 luni, dacă persoana internată nu a împlinit vârsta de 18 ani; liberarea din centrul educativ, dacă persoana internată a împlinit vârsta de 18 ani.


Măsura internării într-un centru de detenţie constă în internarea minorului într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, cu regim de pază şi supraveghere, unde va urma programe intensive de reintegrare socială, precum şi programe de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale. Internarea se dispune pe o perioadă cuprinsă între 2 şi 5 ani, afară de cazul în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă, când internarea se ia pe o perioadă cuprinsă între 5 şi 15 ani.


"Dacă în perioada internării minorul săvârşeşte o nouă infracţiune sau este judecat pentru o infracţiune concurentă săvârşită anterior, instanţa prelungeşte măsura internării, fără a depăşi maximul prevăzut în alin. (2) (cinci ani - n.r.), determinat în raport cu pedeapsa cea mai grea dintre cele prevăzute de lege pentru infracţiunile săvârşite. Din durata măsurii educative se scade perioada executată până la data hotărârii", se precizează în noul Cod penal.


În vechiul Cod penal, pedepsele ce se putea aplica minorului erasu închisoarea sau amenda prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită. "Limitele pedepselor se reduc la jumătate. În urma reducerii, în nici un caz minimul pedepsei nu va depăşi 5 ani. Când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă, se aplică minorului închisoarea de la 5 la 20 de ani", prevedea, la articolul 109, fostul Cod penal.


Aproximativ 400 de deţinuţi ar putea beneficia de legea mai favorabilă, odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri, la 1 februarie, după ce comisiile mixte au analizat aproape 31.000 de dosare ale persoanelor private de libertate, anunţa, vineri, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP).


"Înaintăm această cifră sub rezerva că, potrivit legii, modificarea unei pedepse ori a unei măsuri educative definitiv aplicate reprezintă atributul exclusiv al instanţei de judecată, comisiile având doar sarcina de a sesiza instanţele competente în situaţiile în care apreciază că se impune modificarea sancţiunii, ca urmare a succesiunii în timp a legilor penale", a subliniat ANP.


Conform sursei citate, la nivelul tuturor unităţilor penitenciare s-au constituit şi au funcţionat comisii mixte. Acestea au fost formate din judecători, procurori şi personal administrativ. Sarcina acestora a fost de a evalua incidenţa legii penale mai favorabile în cazul tuturor persoanelor aflate în executarea pedepselor şi a măsurilor educative privative de libertate, având în vedere că sâmbătă intră în vigoare noile coduri - penal şi de procedură penală.


Comisiile de evaluare vor verifica, pentru fiecare persoană, cuantumul şi stadiul executării fiecărei pedepse, vor identifica situaţiile care pot fi de natură să atragă aplicarea legii penale mai favorabile, cu propunerea, dacă este cazul, a reducerii pedepsei, a înlocuirii pedepsei închisorii cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie, cu menţionarea datei estimative la care se împlineşte durata pedepsei reduse şi vor identifica orice alte date, informaţii şi situaţii pe care le consideră relevante în aplicarea legii penale mai favorabile.


"Urmare a acestei analize, s-a constatat că se impune sesizarea instanţelor de judecată, pentru ca acestea să se pronunţe asupra eventualei încetări a executării pedepsei privative de libertate, pentru un număr de aproximativ 400 de cazuri", estima ANP. Mediafax.ro

Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0853 (s) | 35 queries | Mysql time :0.016079 (s)