News Flash:

Academicianul Dinu C. Giurescu, inmormantat cu onoruri militare, la Cimitirul Bellu din Bucuresti

25 Aprilie 2018
228 Vizualizari | 0 Comentarii
dinu giurescu a murit 523387 L

Academicianul Dinu C. Giurescu, decedat marti, la varsta de 91 de ani, dupa o grea suferinta, va fi inmormantat cu onoruri militare vineri, in cavoul familiei de la Cimitirul Bellu din Bucuresti, potrivit biroului de presa al Academiei Romane.
Ceremonia religioasa va avea loc vineri, la ora 11.00, la Biserica Italiana, din Bd. Nicolae Balcescu nr. 28.

Garnizoana Bucuresti va asigura onoruri militare.

Unul dintre cei mai mari istorici romani si profesor de incontestabila reputatie, Dinu C. Giurescu descinde dintr-o celebra familie de istorici, fiind fiul lui Constantin C. Giurescu si nepotul lui Constantin Giurescu. S-a nascut la 15 februarie 1927, la Bucuresti, unde a urmat cursurile Colegiului "Sf. Sava". Tot in Bucuresti a absolvit Facultatea de Istorie, in 1950, iar, in 1968, si-a obtinut titlul stiintific de doctor.
A lucrat initial (1956 - 1964) ca muzeograf la Muzeul de Arta din Bucuresti, Sectia de arta medievala, iar apoi, vreme de patru ani (1964 - 1968), a fost cercetator in cadrul Oficiului de Studii si Documentare al Ministerului de Externe, ocupandu-se de istoria diplomatiei. In 1968 devine profesor la Institutul de Arte Plastice "N. Grigorescu", Bucuresti, fiind titular al cursului de istoria civilizatiei europene (1968 - 1987). A fost profesor la Catedra de istoria romanilor din cadrul Facultatii de Istorie, Universitatea Bucuresti (1990-1997), conducator de doctorate si profesor consultant incepand cu 1997. Intre anii 1988 - 1990 a fost visiting profesor la William Paterson College, Wayne, New Jersey si la Texas A&M University, Statele Unite ale Americii.

Activitatea sa stiintifica acopera o bogata si diversa arie tematica, fiind preocupat de arta romaneasca medievala din secolele XIV-XVIII, de studiul civilizatiei romane, de caracteristicile feudalismului romanesc in relatiile economice. Intre lucrarile dedicate acestor subiecte se numara: "Anafornite brancovenesti" (1959), "Bisericani, ctitorie a epocii lui Stefan cel Mare", "Maitres orfèvres de Kiprovac en Valachie au XVIIe siècle" (1964), "Relatiile economice ale Tarii Romanesti cu tarile Peninsulei Balcanice in perioada feudalismului timpuriu" (1964).

A manifestat, de asemenea, interes pentru istoria diplomatiei romanesti si a publicat o serie de volume de "Documente diplomatice" - Nicolae Titulescu (1967), Mihail Kogalniceanu (1972) -, precum si de studii istorice, intre care "La diplomatie roumaine et le Pacte des Quatres" (1969).

A fost preocupat atat de editarea de izvoare, cat si de elaborarea unor sinteze de istorie nationala: "Istoria romanilor din cele mai vechi timpuri pana azi" (1971, in colaborare), "Istoria romanilor" (1974-1975, in colaborare), "Istoria ilustrata a romanilor" (1981-1982).

O atentie deosebita a manifestat pentru problemele de istorie contemporana: "Romania’s Communist Takeover: The Radescu Government" (1994), "Romania in al Doilea Razboi Mondial" (1999), "Imposibila incercare. Greva regala 1945" (1999), "Romanian in the Second World War" (1939-1945) (2000), "Cade Cortina de fier. Romania 1947" (2002), "Documente privind alegerile din 1946" (2001), "Uzurpatorii" (2004), "De la Sovromconstructii la Academia Romana" (2008) si multe altele. Impreuna cu academician Mircea Malita a elaborat volumul "Zid de pace, turnuri de fratie – deceniul deschiderii: 1962-1972".

A fost coordonator si coautor al volumelor IX (ed. I, 2008 ; ed. a II-a 2016) si X (2013) din valorosul tratat "Istoria romanilor", opera fundamentala elaborata sub egida Academiei Romane.

A militat impotriva demolarii unor importante monumente istorice si de arta, carora le-a consacrat o serie de lucrari intre care: "The Razing of Romania’s Past" (1989), aparuta in limba romana in anul 1994: "Distrugerea trecutului Romaniei", "Arhitectura Bucurestiului" (2010).

In 1990 a devenit membru corespondent al Academiei Romane, iar, in 2001, membru titular. Pe data de 24 aprilie 2014 a fost ales vicepresedinte al Academiei Romane, functie din care a fost nevoit sa se retraga dupa numai un an, din ratiuni medicale. A fost, de asemenea, presedinte al Comisiei mixte de istorie romano-bulgare din Academia Romana.

Presedintia Romaniei l-a decorat, in anul 2000, cu Ordinul National in grad de Cavaler.

Membrii Academiei Romane regreta plecarea din aceasta lume a academicianului Dinu C. Giurescu, care echivaleaza cu pierderea unei constiinte civice si patriotice romanesti, ce va marca nu numai comunitatea academica, ci societatea romaneasca in ansamblul ei, potrivit biroului de presa al institutiei.

Mediafax.ro

Distribuie:  
Loading...

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1146 (s) | 23 queries | Mysql time :0.015538 (s)