Istoricul Neagu Djuvara s-a stins din viata joi la varsta de 101 ani. Memorialist, diplomat, filosof si istoric, Neagu Djuvara era unanim recunoscut drept unul dintre cei mai importanti intelectuali romani.
Neagu Djuvara s-a nascut la Bucuresti in 1916, intr-o familie de origine aromana asezata in tarile romane la sfarsitul secolului al XVIII-lea, care a dat tarii mai multi oameni politici, diplomati si universitari. A fost licentiat in litere la Sorbona (istorie, 1937) si doctor in drept (Paris, 1940).

A participat la campania din Basarabia si Transnistria ca elev-ofiter de rezerva (iunie-noiembrie 1941) si a fost ranit in apropiere de Odessa. Dupa ce a intrat prin concurs la Ministerul de Externe in mai 1943, a fost trimis curier diplomatic la Stockholm in dimineata zilei de 23 august 1944, in legatura cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietica.

A fost numit secretar de legatie la Stockholm de guvernul Sanatescu si a ramas in Suedia pana in septembrie 1947, cand comunistii au preluat si Externele. Implicat in procesele politice din toamna anului 1947, a hotarat sa ramana in exil, militand pana in 1961 in diverse organizatii ale diasporei romanesti (secretar general al Comitetului de Asistenta a Refugiatilor Romani, la Paris, ziaristica, Radio Europa Libera, secretar general al Fundatiei Universitare "Carol I").

In 1961, a plecat in Africa, in Republica Niger, unde a stat douazeci si trei de ani in calitate de consilier diplomatic si juridic al Ministerului francez al Afacerilor Straine si, concomitent, profesor de drept international si de istorie economica la Universitatea din Niamey.

Intre timp, si-a reluat studiile de filosofie la Sorbona. In mai 1972, a obtinut doctoratul de stat la Sorbona cu o teza de filosofie a istoriei. Mai tarziu, a obtinut si o diploma a Institutului National de Limbi si Civilizatii Orientale de la Paris (I.N.A.L.C.O.).

Din 1984, a fost secretar general al Casei Romanesti de la Paris, pana dupa Revolutia din decembrie 1989, cand s-a intors in tara. Din 1991, a fost profesor-asociat la Universitatea din Bucuresti si membru de onoare al Institutului de Istorie "A.D. Xenopol" din Iasi.

A scris, printre altele: "Le droit roumain en matière de nationalité", Paris, 1940 (teza de doctorat); "Démétrius Cantemir, philosophe de l'Histoire", in Revue des études roumaines, XIII-XIV, Paris, 1974, pp. 65-90; "Civilisations et lois historiques. Essai d'étude comparée des civilisations", Mouton, Paris-Haga, 1975 (carte premiata de Academia Franceza); in romaneste, "Civilizatii si tipare istorice. Un studiu comparat al civilizatiilor", Humanitas, 1999; "Les «grands boïars» ont-ils constitué dans les principautés roumaines une véritable oligarchie institutionnelle et héréditaire?" in Südost-Forschungen, Band XLVI, München, 1987, pp. 1-56; "Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principautés danubiennes dans la première moitié du XIXe siècle", Publications Orientalistes de France, 1989; in romaneste, "Intre Orient si Occident. Tarile romane la inceputul epocii moderne", Humanitas, ed. a VI-a, 2008; "Les Aroumains" (opera colectiva), Publications Langues'O, Paris, 1989; in romaneste, "Aromanii - istorie, limba, destin", Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 1996; "Sur un passage controversé de Kékauménos. De l'origine des Valaques de Grèce", in Revue roumaine d'histoire, vol. XXX, 1-2, Bucuresti, 1991; "O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri", Humanitas, ed. a IX-a, 2008; "Cum s-a nascut poporul roman", Humanitas Junior, ed. a V-a, 2008; "Mircea cel Batran si luptele cu turcii", Humanitas Junior, ed. a III-a, 2007; "De la Vlad Tepes la Dracula Vampirul", Humanitas Junior, ed. a II-a, 2007; "Insemnarile lui Gheorghe Milescu", roman, Humanitas, 2004; "Amintiri din pribegie", Albatros, 2002; Humanitas, ed. a IV-a, 2008; versiune franceza: "Bucarest-Paris-Niamey et retour ou Souvenirs de 42 ans d'exil" (1948-1990), L'Harmattan, Paris, 2004; "Exista istorie adevarata?", Humanitas, ed. a III-a, 2008.

In teoriile sale, Djuvara pune la indoiala calitatea cercetarii din perioadele interbelica si comunista, sustinand ca anumite parti ale istoriei au fost deformate pentru a deservi scopuri politice. Ipotezele lansate de el au atras controverse si sunt vazute ca subminand identitatea nationala, cum este de pilda teoria ca nobilimea din formatiunile statale medievale romanesti ar fi fost de origine cumana.

Dupa teoriile lui Djuvara legate de glorificarea istoriei nationale, unii dintre contestatari, autointitulati "legionari", au gasit de cuviinta sa-l ameninte cu moartea prin telefon pe Djuvara.

Este binecunoscuta activitatea de istoric, diplomat, filosof, jurnalist si romancier a lui Neagu Djuvara, insa este mai putin cunoscuta pasiunea sa pentru sport. A practicat schi, echitatie, tenis, sarituri cu schiurile, natatie, salt cu parasuta, schi nautic si planorism.

Istoricul Neagu Djuvara a primit, in octombrie 2012, titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii Bucuresti.

De asemenea, Neagu Djuvara a fost decorat cu Marea Cruce a Ordinului national "Serviciul Credincios", cu Ordinul national "Steaua Romaniei" in grad de Cavaler si cu Ordinul Artelor si Literelor in grad de Ofiter.