In urma refuzului tuturor universitatilor din Romania, Elisa Leonida Zamfirescu a studiat ingineria in Germania. Si acolo a fost acceptata cu greu, insa, tot din considerente de sex nepotrivit. Ulterior, a devenit unul dintre cei mai apreciati si mai cautati ingineri din lume.

Putina lume stie ca prima femeie inginer din lume a fost o romanca: galateanca Elisa Leonida Zamfirescu. Inceputurile carierei ei nu a fost insa usoare. Deoarece in vremea in care tanara a decis sa urmeze o facultate tehnica (1908) nicio facultate din Romania nu a vrut sa o accepte, pe motiv ca femeile nu au ce cauta in inginerie, ea a plecat la studii in Germania.

Nici acolo, insa, nu a fost acceptata cu bratele deschise, in sistemul universitar german femeia fiind etichetata pe atunci cu cei trei „K”: „Kirche, Kinder, Kuche” (adica: biserica, copii, bucatarie).

Nascuta intr-o familie de geniali
Elisa Leonida s-a nascut la Galati, pe 10 noiembrie 1887, intr-o familie de intelectuali cu 11 copii. Parintii ei erau Anastase Leonida si Matilda (nascuta Gill), iar traiectoria familiei a fost una iesita din comun, fiind nevoita sa se mute foarte des din oras in oras din cauza carierei militare a tatalui (ofiter in Armata Romana).

Interesant este ca toti fratii Elisei au avut cariere de exceptie, fiind geniali in ceea ce au facut. Cel mai cunoscut pe plan mondial a fost sculptorul Gheorghe Leonida, cel care a sculptat chipul celebrei statui a lui Iisus, construita pe muntele Corcovado, din Rio de Janeiro (Brazilia). Lucrari de-ale sculptorului se gasesc si la Muzeul de Arta din Bucuresti, precum si la Castelul Bran, fiind donate de acesta familiei regale, cu care cei din neamul Leonida avea stranse legaturi.

Chipul statuii lui Iisus din Rio este sculptat de fratele savantei. Foto: Arhiva
O sora a Elisei, Adela, a fost un medic oftalmolog renumit. A fost directoarea spitalului „Vatra Luminoasa“ si a devenit la un moment dat chirurgul Casei regale a Romaniei. De altfel, ea este cea care a operat-o de cataracta pe Regina Maria, dupa cum relateaza presa vremii.

Celebru a fost si Dimitrie Leonida (frate si el cu Elisa), inginer energetician recunoscut ca fiind creatorul Muzeului Tehnic din Bucuresti, care in prezent ii poarta numele.

Respinsa de Politehnica pentru ca era femeie
Elisa Leonida a studiat scoala primara la Galati, apoi la Scoala Centrala de Fete din Bucuresti, obtinand bacalaureatul la sectia reala a Liceului „Mihai Viteazul”.

Dupa terminarea liceului, s-a inscris la Scoala de Poduri si Sosele din Bucuresti (precursoarea Politehnicii din zilele noastre), insa a fost respinsa din start din cauza prejudecatilor vremii, care refuzau dreptul femeilor de a urma o astfel de facultate. A incercat si la alte scoli tehnice din Romania, insa peste tot a primit acelasi raspuns, dupa cum avea sa consemneze Eliza Leonida in jurnalul personal: „Locul femeilor este la cratita!”

Nemaiavand alternative, dar ferm convinsa ca trebuie sa devina inginer, pleaca, in anul 1909, in Germania si se inscrie la Academia Regala Tehnica din Berlin. In fapt, este prima femeie student a acestei universitati, caci si in Germania existau prejudecati bine inradacinate cu privire la rolul femeilor in societate.

Dupa cum avea sa scrie Elisa Leonida in jurnalul ei, la cererea de inscriere, decanul Hoffman s-a lasat convins cu greu, invocand ca argument chemarea esentiala a femeii, cei trei „K” – Kirche, Kinder, Kuche (adica: biserica, copiii, bucataria). Se pare ca acelasi decan, dar si alti profesori, in timpul studiilor si in laboratoare, o ocoleau, ignorandu-i prezenta.

Si totusi, romanca nu s-a lasat invinsa. Cu timpul, cu rabdare si darzenie, a castigat admiratia profesorilor si colegilor. La inmanarea diplomei de absolvire (in anul 1912, cu specializarea „Chimie”), decanul Hoffman ar fi declarat: „Die Fleissigste der Fleissigsten” (cea mai silitoare dintre silitori).

„Vanata” de firme mari, s-a intors in Romania
Momentul a fost tratat pe larg de presa vremii, dat fiind ca, la urma urmelor, Elisa Leonida era prima femeie din istoria omenirii care reusea sa obtina diploma de inginer.

Iata cateva titluri din presa (mai ales din ziarul „Minerva”): „Elisa Leonida, prima femeie inginer din tara noastra si din Germania”, „O compatrioata a noastra, domnisoara Elisa Leonida, in loc sa studieze Literele sau Medicina, sau, mai rau, Dreptul, a studiat ingineria la Berlin”, „In inginerie viitorul femeilor e mare, d-ra Leonida a trecut cu deosebit succes examenul final, obtinand diploma de inginer”.

Pe fondul valvei create, mai multe firme mari, printre care si gigantul BASF, i-au oferit diverse posturi, insa romanca a preferat sa se intoarca in tara. Culmea este ca aici a obtinut cu greu un post, la laboratorul Institutului Geologic Roman din Bucuresti, unde a fost nevoita, la inceput, sa faca munca de laborant si asistent.

Izbucnirea Primului Razboi Mondial avea sa-i schimbe radical viata. Se inscrie in organizatia „Crucea Rosie“ si pleaca pe front. I s-a incredintat chiar conducerea unor spitale de campanie in apropiere de Marasesti, fiind decorata cu ordine si medalii romanesti si straine.

Regina Maria a fost la nunta ei!
Pe front l-a intalnit si pe viitorul ei sot, inginerul Constantin Zamfirescu, nimeni altul decat fratele cunoscutului scriitor Duiliu Zamfirescu, cu care s-a casatorit, pe front, in localitatea galateana Ghidigeni (probabil la conacul familiei Hrissoveloni), in 1918. Cei doi au avut impreuna doua fete (una a devenit profesoara, cealalta inginer).
Interesant este ca la nunta a participat si Regina Maria, momentul consfintind faptul ca intre Familia Regala si familia Leonida existau deja legaturi stranse.

Dupa razboi, si-a reluat activitatea la Institutul Geologic, unde a condus un laborator de analize, in care a elaborat metode originale, rationalizari, a introdus tehnici noi si a efectuat studii importante, toate avand ca scop cunoasterea bogatiilor subsolului tarii noastre.

„A adus o contributie deosebita la progresul economiei nationale si la afirmarea stiintei romanesti, prin lucrarile sale originale, sustinute la congrese, simpozioane si publicate. Aici s-a preocupat de analiza apei potabile, a diverselor minerale, petrol, gaze, carbuni, bituminide solide, roci de constructie si de prepararea minereurilor, semnand 85 000 buletine de analize, ale caror rezultate au fost publicate in seria Studii economice, editata de Institutul Geologic”, se mentioneaza in biografia Elisei Leonida Zamfirescu, afisata la loc de cinste la Muzeul National Geologic.

Sute de studii de specialitate si monografii
A participat la importante studii de teren, privind in special identificarea si analiza unor noi resurse naturale: carbune, sisturi bituminoase, gaze naturale, crom, bauxita sau cupru.

Elisa Leonida Zamfirescu are un loc de cinste in Muzeul National al Geologiei. Foto Adevarul

In acest sens a si publicat o serie de monografii foarte importante: „Contributiuni la studiul bauxitelor din Romania”, „Studiul chimic al cromitelor din Muntii Orsovei”, „Studiul extragerii potasiului din glauconite”, „Studiul determinarii germaniului in carbuni si minereuri; studiul pamanturilor decolorante din Romania”, „Valorificarea gazelor din craking”, „Aditivi pentru uleiurile minerale pe baza de rasini acrilice”, „Studiul compozitiei chimice a titeiului in Romania”.

In paralel, a activat si ca profesoara de fizica si chimie la Scoala de fete „Pitar Mos” si la Scoala de electricieni si mecanici din Bucuresti, condusa de fratele ei Dimitrie.

A refuzat pensia!
A intrat „in folclor” cu faptul ca a renuntat la pensie, preferand sa munceasca pana la varsta de 75 de ani (in anul 1963).

„Era o femeie fantastica. Un fel de locomotiva care tragea totul dupa ea, dupa principiul ca nu se poate sa nu se poata. Cred ca ar fi fost geniala in orice domeniu, daca si-ar fi dorit”, ne-a marturisit venerabilul profesor Iuliu Popovici, care i-a fost elev Scoala de Electricieni si Mecanici din Bucuresti.

A fost prima femeie membra AGIR si prima romanca membra a Asociatiei Internationale a Femeilor Universitare, in cadrul careia a adus o contributie esentiala privind cunoasterea activitatii femeilor din tara noastra.

La initiativa Confederatiei Nationale a Femeilor din Romania, in 1997, a fost instituit „Premiul Elisa Leonida-Zamfirescu“, care se acorda pentru merite in domeniul stiintei si tehnicii unor personalitati feminine.

Din 1993, strada din Bucuresti pe care a locuit ii poarta numele. Exista si la Galati (in apropierea Drumului de Centura) o strada cu numele Elisei Leonida Zamfirescu, insa situatia este cumva cinica, daca ne gandim la cariera ilustra a galatencei: strada seamana cu o ulita, fiind doar partial asfaltata si lipsita de utilitati publice pe mai bine de o treime din lungimea ei. Poatenustiai.ro